Strategia Naţională de Apărare a României a fost elaborată de Consiliul Suprem al Apărării şi a fost propusă acum câteva zile Parlamentului român de către preşedintele Traian Băsescu. Documentul nu vorbeşte direct despre trupele ruseşti, despre care Moscova susţine că au rolul de a menţine pacea în Transnistria, dar spune că „staţionarea unor trupe străine, fără acordul ţării gazdă, în apropierea graniţelor României, constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, motiv pentru care „România înţelege să se implice activ în promovarea unei soluţii care să vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor şi armamentului, staţionate ilegal”.
Vladimir Iastrebciak a declarat pentru „Nezavisimaia gazeta” că poziţia Tiraspolului faţă de prezenţa în Transnistria a trupelor ruseşti de pacificare, dar şi a contingentului militar al Grupului Operativ de Trupe Ruse, a rămas neschimbată din momentul încheierii conflictului militar de pe Nistru – prezenţa militară rusă este percepută de populaţie drept o garanţie a propriei securităţi.
În ceea ce priveşte iniţiativa României de a deveni mediator în conflictul transnistrean, Iastrebciak aminteşte că România a avut acest statut – în 1992, în ajunul războiului, pentru ca ulterior să livreze armament armatei moldoveneşti, care, în opinia oficialului transnistrean, a şi declanşat războiul de la Nistru. „Mai păstrăm şi acum captura acelor ani – tehnică grea, armament şi muniţii româneşti”, a declarat Iastrebciak publicaţiei ruse. Oficialul şi-a exprimat convingerea că, prin activismul său pe direcţia transnistreană, România agravează doar situaţia. „România poate influenţa procesul doar în calitate de membru al UE, care participă la negocieri în calitate de observator”, a spus Iastrebciak.
