Efectele unor atacuri teroriste în ţară ar putea fi substanțiale arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Cauza ar fi problemele de funcționare a democrației, reflectate şi într-un nivel scăzut al încrederii cetăţenilor în instituții. Cercetătorii de la UBB vin şi cu o serie de posibile soluţii.Cercetătorii clujeni din cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) care funcţionează în cadrul UBB şi-au pus problema cum au reacţionat autorităţile în cazul incendiului din clubul Colectiv şi au extrapolate cum anume ar reacţiona aceste autorităţi în cazul unui atac terorist. Studiul se numeşte „Cum poate România să prevină amenințările teroriste?”. România a fost ferită până acum de atacuri teroriste pe teritoriul său, „însă nu există garanții că această situație favorabilă va persista”, arată cercetătorii. Ei sunt de părere că Statul trebuie să profite de acest context favorabil pentru a pune la punct un cadru legislativ care să contribuie la scăderea riscurilor pe termen lung.
Practic, concluzia studiului a fost că efectele unor atacuri în România ar putea să fie substanțiale din cauza problemelor de funcționare a democrației, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituții, iar măsurile adoptate ar trebui să țină cont prioritar de acest tip de vulnerabilitate. Analizele atacurilor transnaționale din ultimii ani au arătat că acestea sunt mai probabile atunci când există un potențial ridicat de destabilizare socială, se arată în documentul realizat de CSD.
Autorii studiului au susţinut că atacurile teroriste recente din Franța au găsit România în plină criză politică, coroborată cu o discuție pe teme de securitate generată de tragedia din Colectiv, iar odată cu protestele care au urmat în urma incendiului din Capitală, „s-a manifestat un nou simptom al unei probleme care sapă la temelia democrației românești de mai mult timp: criza de încredere în instituții ale statului român”.
Lipsa de încredere în instituţii duce la următoarea întrebare: dacă statul român nu este capabil să prevină sau să răspundă în mod adecvat unor pericole convenţionale, precum incendiile, este el capabil să protejeze populația în cazul unor amenințări teroriste?”, s-au întrebat autorii studiului.
Din perspectiva stabilității politice, a încurajării participării politice în România și a separației puterilor în stat, sunt necesare măsuri de reformă constituțională și legislativă, menite să crească nivelul de încredere al cetățenilor în instituțiile politice și să stimuleze implicarea acestora.
Cercetătorii au propus mai multe categorii de măsuri care vizează reducerea șanselor de a avea atacuri şi limitarea efectelor negative.
Prima ar fi creșterea transparenței instituțiilor cu atribuții de securitate națională. Transparența ar conduce la o utilizare mai bună a resurselor și ar preîntâmpina corupția și derapajele nedemocratice. În plus, ar facilita cooperare din partea cetățenilor. O componentă importantă a reactualizării cadrului legislativ privind siguranța națională trebuie să aibă în vedere controlul civil asupra serviciilor secrete. În orice democrație consolidată sunt necesare deopotrivă existența unor servicii secrete suficient de puternice, dar și existența unor mecanisme de control din partea societății, care să prevină abuzurile și lipsa de transparență.
Potrivit legii şi acum există control parlamentar asupra serviciilor.
Reprezentanţii UBB au arătat că un control parlamentar prin intermediul unor comisii de specialitate este mecanismul de control cel mai des întâlnit în rândul democrațiilor, inclusiv la nivelul UE, dar România se distinge prin prisma faptului că activitatea de control este exercitată de comisii formate exclusiv din membri ai Parlamentului,. Adeseori, în aceste comisii se regăsesc foşti angajaţi SRI sau absolvenţi ai unor studii în cadrul SRI, pe când în alte democrații există implicare și din afara Parlamentului. În plus, aceşti membrii ai comisiilor au acces la informaţii secrete, iar accesul unui număr mare de politicieni la informații secrete crește riscul de a folosi aceste informații pentru atingerea unor scopuri politice. Deci răspunsul la intrebarea ta este că ar fi bună implicarea unor experți apolitici în procesul de control al serviciilor pentru că reduce riscul de scurgeri de informații și folosirea abuzivă a lor.
