Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a dezvoltat o cercetare cu privire la efectele pe care criza politică din ultimele două luni a avut-o asupra încrederii românilor în instituții, profesii, dar și în partenerii României. Cercetarea a analizat încrederea în anumite profesii care au fost antrenate într-un fel sau altul în polemica de campanie sau în dezbaterea post-referendum, dar a vizat să surprindă modul în care românii se raportează la instituțiile de bază ale statului și nu în ultimul rând cum anume se raportează la străinătate și la relațiile cu partenerii strategici.Cercetarea relevă faptul că:
1. Jurnaliștii câştigă din criză: 66% dintre cei chestionați declară că tind să aibă încredere în radio, 61% au încredere în televiziune, 51% tind să aibă încredere în presa scrisă, iar 58% în mediul online;
2. Încrederea în Justiție este scăzută doar 30% dintre cei chestionați declară că tind să aibă încredere în sistemul juridic românesc;
3. Partidele politice beneficiază de încrederea a doar 12% dintre respondenți.
4. Aproape jumătate dintre cei intervievați – 48% – declară că au încredere în autoritățile publice regionale sau locale.
Încrederea în alte insituții:
• În Parlament au multă sau foarte multă încredere 40% dintre cei chestionați;
• În Curtea Constituțională a României spun că au multă sau foarte multă încredere 41% dintre persoanele chestionate;
• 5 din 10 respondenți spun că au multă sau foarte multă încredere în Poliția Română;
• În DNA au încredere multă sau foarte multă, cumulat, 40% dintre persoanele intervievate;
• În Parchetul General au multă sau foarte multă încredere 45% dintre persoanele intervievate.
Încrederea publică în profesii:
• Profesia de politician – pe ultimul loc al încrederii publice: 16% dintre intervievați spun că au încredere multă sau foarte multă în profesia de politician;
• În profesia de polițist declară că au încredere 41% dintre respondenți;
• În profesia de procuror spun că au multă sau foarte multă încredere 39% dintre respondenți;
• În profesia de funcționar public spun că au încredere multă sau foarte multă 37% dintre cei intervievați;
• În profesia de ziarist au încredere multă sau foarte multă 53% dintre respondenți;
• Profesorii se bucură de un nivel ridicat de încredere în rândul populației: 69% declară că au multă sau foarte multă încredere în această profesie;
• Profesia de medic se bucură de un nivel similar de încredere: 69%;
• Majoritatea românilor au încredere atât în profesia de muncitor (80%) cât și în cea de agricultor (82%);
• Profesia de judecător sau avocat se remarcă un nivel de încredere mai scăzut: în profesia de judecător, 39% din participanții la sondaj afirmă că au foarte multă (12%) sau multă (27%) încredere, iar în ceea ce privește profesia de avocat, 41% declară că au încredere;
• 81% dintre persoanele intervievate afirmă că au încredere în profesia de militar.
Relația cu vecinii:
• 43% dintre intervievați considerând Ungaria mai degrabă prietenă României iar 38% mai degrabă o țară dușmană. Cu cât vârsta respondenților scade cu atât crește nivelul de favorabilitate către această țară. Diferențe de percepție a Ungariei apar și în funcție de regiunea geografică a respondenților: cei din Transilvania + Banat consideră în cea mai mare măsură, Ungaria o țară prietenă (47,6%), la polul opus aflându-se Moldova unde, în cea mai mare măsură ( 45,0%), Ungaria este considerată mai degrabă o țară dușmană României;
• Relația cu Rusia: 39% dintre respondenți consideră că această țară este prietenă României, iar 27% consideră că este un dușman, în timp ce 17% consideră că nu este nici prieten, nici dușman, iar 13% nu știu ce să creadă.
Politica externă a României:
• Majoritatea respondenților (55%) au o părere proastă sau foarte proastă despre politica externă românească
• În general, românii (51%) se declară nemulțumiți de politica externă a țării
• Presiunile occidentale: Respondenții consideră mai degrabă rău faptul că statele occidentale fac presiuni auspra Guvernului României pentru respectarea procedurilor democratice: 46% dintre respondenți consideră benefice presiunile țărilor occidentale, 50% consideră aceste acțiuni negative, iar 52% dintre intervievați consideră că România nu ar trebui să accepte aceste presiuni.
Percepția pericolulului extern:
• 62% dintre români consideră că în prezent România nu se află în pericol de a pierde teritorii;
Relaţiile cu minorităţile etnice:
• În general, românii consideră relațiile cu alte etnii de pe teritoriul țării ca fiind bune (66%);
• 49% consideră relațiile dintre romi și români bune;
• Românii consideră în general (82%) relațiile dintre români și germani bune sau foarte bune.
Diaspora și votul:
• Majoritatea intervievaților (67%) consideră că românii plecați în străinătate nu ar trebui scoși de pe listele electorale permanente
Mai multe detalii aflați din raportul de cercetare și din analiza datelor, realizată de Vasile Dâncu.
Detalii metodologice
Volumul eșantionului: 1.541 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI
Perioada anchetei: 21-24 august 2011
