Universităţile de top ale lumii, Stanford şi Harvard, atât de inaccesibile pentru cei mai mulţi studenţi, îmbogăţesc CV-ul unui tânăr român de doar 25 de ani. Şi-a luat licenţa la Stanford, iar acum urmează două mastere la Harvard. Roadele educaţiei elitiste din SUA nu vor rămâne însă peste hotare. Sebastian Burduja spune că va folosi lecţia primită din partea Americii în folosul României.
Sebastian a avut o şansă pe care probabil nu mulţi dintre tinerii români o au, spune el. Aceea de a ajunge să studieze la universităţile de top ale lumii. A început cu Stanford în 2004, unde a obţinut o diplomă de licenţă în Comparative Politics, Economics, Sociology. Această primă întâlnire cu mediul academic american o datorează părinţilor.
„Iniţial am ajuns fără bursă în SUA, prin sprijinul părinţilor mei şi al rudelor mele. A fost un efort financiar important şi pentru asta le voi fi recunoscător toată viaţa, pentru că mi-au dat o şansă. O şansă pe care prea puţini români o au. Un an de şcolarizare acolo costă în jur de 30.000 – 40.000 de dolari, taxe şcolare, inclusiv materialele şcolare şi tot cu ce te mai ajută ei”, a declarat pentru REALITATEA.NET, Sebastian Burduja.
A continuat însă de unul singur. Şi nu oricum. A obţinut o bursă la Harvard, unde în prezent urmează două programe: Master in Business Administration – Business – General Management şi Master in Government – International Global Affairs.
Comunismul şi Revoluţia din ’89, elementele cu care Sebastian i-a cucerit pe americani
Sebastian a reuşit să demonstreze că a fi român nu este un dezavantaj, dimpotrivă. În cazul lui, experienţa de român a reuşit să-l facă aparte. Povestea despre România anilor ’89 a stârnit curiozitatea americanilor şi l-a făcut special într-un sistem cu totul diferit de al nostru.
„Faptul că veneam din România, cu experienţe de genul Revoluţiei, mineriadelor, m-au diferenţiat de colegii mei. Americanii apreciază asta foarte mult, iar ca student internaţional ai un plus din punctul ăsta de vedere de la momentul în care îţi trimiţi dosarul. Să zicem că primeşti ca un mic bonus pentru faptul că eşti diferit. În sistemul lor, indiferent că vii din România sau din alte ţări mai mult sau mai puţin exotice, dacă eşti bun, munceşti şi ai rezultate eşti şi apreciat”, a mai spus Sebastian Burduja.
Iar aceasta nu este singurul avantaj oferit de sistemul de învăţământ american. O diplomă obţinută acolo, mai ales la universităţi de calibrul Stanford sau Harvard, este o garanţie a succesului.
„Îţi deschide nişte uşi acolo unde faci facultatea, bineînţeles, în SUA în cazul meu, dar practic în toată lumea. Inclusiv în România. Îmi place să cred că încet, încet, cel puţin în sectorul privat, diplomele din străinătate sunt recunoscute la justa lor valoare”, a explicat Sebastian Burduja.
Sistemul educaţional românesc ar trebui să adopte metoda socratică
Sistemul de învăţământ românesc este mult diferit de cel din SUA, ne-a explicat Sebastian. Prima diferenţă o fac cadrele didactice.
„Nu sunt simpli oameni care vin la catedră, predau o lecţie şi au ieşit din sală, ci au în permanenţă un dialog cu elevii. De exemplu, în timpul orelor de curs la noi profesorul vorbeşte cam 5-10% din timp, se foloseşte foarte mult aşa numita metodă socratică, în care învăţămintele lecţiei respective trebuie să se desprindă din dezbaterea dintre studenţi, fără o intervenţie directă a profesorului, care intervine din când în când pentru a direcţiona conversaţia într-un sens sau altul”, a declarat Sebastian.
Învăţământul românesc nu se va îmbunătăţi mai devreme de 10 ani
Sistemul de educaţie românesc poate fi îmbunătăţit tot de studenţii români plecaţi în străinătate, care să transfere lecţia învăţată în străinătate şi în România, crede Sebastian.
„Probabil tinerii ar trebui să revină în ţară şi să devină profesori în România şi încet, încet să schimbe nişte lucruri. Este un cerc vicios în ceea ce priveşte atitudinea elevilor, motivaţia profesorilor, prezenţa la ore. În cazul în care totul merge bine, sistemul din România ar putea să se schimbe în vreo 10 ani. Deci este cea mai optimistă variantă”, a declarat Sebastian.
„Asta nu înseamnă că nu sunt şcoli bune şi la noi, însă problema este că sunt excepţia de la regulă. Nu mai este un secret pentru nimeni că sistemul de învăţământ românesc are nevoie de reformă. Important este să se înceapă acest proces”, a mai spus el.
”Vreau să mă întorc în ţară”
După ce trăieşti într-o astfel de societatea, cu multe oportunităţi şi în care valoarea primează, alegerea între un tărâm al tuturor posibilităţilor şi o ţară cu un sistem cu multe probleme, pare simplă la prima vedere. Sebastian alege însă varianta cea mai dificilă.
„Vreau să mă întorc în ţară. Probabil nu mai devreme de 3-5 ani, mai degrabă 5. Cred că, din punctul meu de vedere, ca individ aş beneficia de nişte ani de experienţă profesională acolo, în Statele Unite, în sistemul lor extrem de competitiv, cu standardele lor de muncă, cu mentalitatea lor orientată numai şi numai pe efortul personal”, a declarat Sebastian.
Cât despre şansele oferite de România unui tânăr absolvent de Harvard, Sebastian a declarat că speranţa este în mediul privat.
„Pe anumite domenii nu poate fi vorba de o întoarcere. De exemplu pe cercetare, şi îmi place să dau exemplul Corinei Tarniţă, care este laureată a Galei Studenţilor Români din Străinătate cu premiul pentru cel mai bun student român America and World. A fost licenţiată la Harvard, masterat, doctorat şi post doctorat la Harvard, toate pe matematică. Cum ar fi să se întoarcă în România, la Catedra de Matematică, unde nu există instrumente de cercetare, nu există baze de date”, a adăugat Sebastian.
Şi cum schimbarea se poate realiza doar prin paşi mărunţi, primul pas a fost făcut de Sebastian, prin înfiinţarea Ligii Studenţilor Români din Străinătate.
”A apărut dintr-o realitate, a atâtor mii de români care pleacă la studii în străinătate. Nu aveau o reprezentare, un forum online, să-i ajute să afle despre oportunităţi. Nu avea cine săi sfătuiască. Dacă noi avem acest fond de cunoştinţe era păcat să nu împărtăşim cu ei aceste lucruri”, spune studentul român.
Sebastian va absolvi cele două programe de master de la Harvard în 2011, după care va alege piaţa muncii din SUA. După ce va lua ce este mai bun din şcolilele de elită ale lumii şi mediul profesional din SUA, se va întoarce în România.
