Gregory Vajda, noul dirijor principal al orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” revine la pupitrul acesteia pentru a dirija, vineri, 23 ianuarie 2026, ora 19.00 / Colegiul Academic, o serie de lucrări semnate de Piotr Ceaikovski – Concertul pentru vioară, în Re major, op. 35, Uvertura-fantezie Romeo și Julieta și Poemul simfonic Francesca da Rimini, op. 32. Solistul serii va fi bine cunoscutul violonist Remus Azoiței, care revine, de asemenea, pe scena sălii Auditorium Maximum.
Apreciat de prestigioasa publicație Montreal Gazette drept un „tânăr titan”, după succesul obținut la pupitrul Orchestrei Simfonice din Montreal în interpretarea capodoperelor Bluebeard’s Castle de Béla Bartók și Erwartung de Arnold Schönberg, Gregory Vajda s-a impus rapid ca unul dintre cei mai solicitați dirijori ai generației sale. Activitatea sa se remarcă prin precizie stilistică, o viziune artistică puternică și o implicare profundă atât în repertoriul clasic, cât și în cel contemporan.
Gregory Vajda a fost numit în 2011 director muzical al Orchestrei Simfonice din Huntsville și a devenit astfel al șaselea muzician care a ocupat această funcție în istoria ansamblului, o funcție prin care și-a consolidat profilul internațional. Activitatea sa artistică se desfășoară în paralel pe multiple scene europene și internaționale, unde este apreciat atât ca dirijor, cât și ca pedagog și promotor al creației contemporane.
În Europa, Gregory Vajda a preluat funcția de dirijor principal al Orchestrei Simfonice Savaria (Ungaria) în toamna anului 2022. De asemenea, după trei stagiuni ca artist în rezidență, a fost numit dirijor principal asociat (Chef Principal Associé) al ansamblului francez de muzică contemporană Ars Nova, fondat de compozitorul și dirijorul franco-român Marius Constant, pentru perioada 2024–2026.
Personalitate importantă a scenei muzicii contemporane din Europa Centrală, Gregory Vajda este director artistic al ansamblului UMZE New Music Ensemble și director de program al Fundației Peter Eötvös pentru Muzică Contemporană. După încheierea unui mandat de trei ani ca dirijor principal, a fost numit dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice a Radioului Maghiar. De asemenea, a fost director artistic al Festivalului și Concursului Internațional de Operă Armel (2013–2019), o platformă importantă pentru producții de operă inovatoare.
Realizările artistice ale lui Gregory Vajda au fost recunoscute prin numeroase distincții prestigioase, printre care Premiul de Artă Gundel (2001), Premiul Bartók–Pásztory (2018) și Premiul Artisjus pentru Artele Interpretative (2020). Deține titlul de doctor în arte (DLA) în dirijat.
În rândul orchestrelor pe care le-a dirijat se numără Filarmonica din Viena, Staatskapelle Dresden, Orchestra Radio din Frankfurt, orchestrele simfonice din Seattle, Baltimore, Montreal și Toronto, St. Paul Chamber Orchestra, Ensemble Intercontemporain și Klangforum Wien. A dirijat producții lirice la Opera din Atlanta și Opera din Montreal, la Opera de Stat din Hamburg, Opera din Palermo și Opera de Stat din Budapesta. A fost invitat la festivaluri de prestigiu precum Salzburg Festspiele, Festivalul Lanaudière (Canada), Mostly Mozart Festival de la Lincoln Center, Budapest Wagner Days și festivalul Ars Musica din Bruxelles, pentru a numi doar câteva.
Sezonul 2025–2026 marchează o perioadă deosebit de intensă în cariera sa: Gregory Vajda va debuta ca dirijor și compozitor alături de Israel Contemporary Players și va reveni la pupitrul unor instituții de prestigiu, printre care Filarmonica de Stat „Transilvania”, Opera de Stat din Ungaria, Orchestrele Simfonice Pannon și MÁV. În cadrul celebrării „Kurtág 100”, va susține cursuri de măiestrie alături de Thomas Adès, în cadrul masterclass-ului comun organizat de Fundația Peter Eötvös și Ansamblul de Cameră UMZE. În vara anului 2026, va dirija o amplă producție de muzică contemporană, inspirată de mitul lui Orfeu, alături de ansamblul Ars Nova, în mai multe orașe europene.
Numit de către revista britanică The Strad ca ‟un virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloase”, violonistul Remus Azoiţei a debutat la 8 ani cu orchestra simfonică din oraşul său natal, Galaţi. După ce în 1995 a absolvit Conservatorul din Bucureşti la clasa lui Daniel Podlovski, Remus Azoiţei a obţinut o bursă de studii la renumita Juilliard School din New York, unde a avut şansa să studieze cu Dorothy Delay şi Itzhak Perlman. La finalul pregătirii sale a obţinut titlul de Master of Music. De-a lungul timpului el a beneficiat și de îndrumarea violonistului Bujor Prelipcean.
Remus Azoiţei a concertat în săli prestigioase precum Carnegie Hall / New York, Concertgebouw / Amsterdam, Salle Cortot / Paris, Konzerthaus / Berlin, St-Martin-in-the-Fields şi Wigmore Hall în Londra, Teatro La Fenice / Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena. El a apărut, de asemenea, în festivalurile muzicale de la Tokyo, Cambridge, Londra, Berlin, Heidelberg şi Santander, între altele. A colaborat cu artiști renumiţi printre care se numără Lawrence Foster, David Geringas, Gérard Caussé, Michael Sanderling sau Adrian Brendel și a fost solist al unor ansambluri de prestigiu precum Berlin Kammer Orchestre, Orchestre Nationale de Belgique, Philharmonic Chamber Orchestra of London sau Orchestre Philarmonique de Radio France. În 2005, el a interpretat Dublul concert de Bach alături de violonistul Nigel Kennedy în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu, concert preluat de către 19 posturi de radio și televiziune din Europa, inclusiv BBC, Arte şi Mezzo. Cu ocazia debutului său la celebra Wigmore Hall din Londra, ziarul Sunday Express scria că “a cântat un concert de neuitat în faţa unei săli Wigmore arhipline şi a ridicat publicul în picioare. Iată un muzician excepţional”.
Remus Azoiței a înregistrat în premieră mondială integrala lucrărilor pentru vioară şi pian de George Enescu alături de pianistul Eduard Stan, pentru casa de discuri Hanssler din Germania. În acest context, revista britanică The Strad spune că “Azoiţei are toate atuurile: sensibilitate marcantă, dulceaţă a sunetului (dar nu dulceag) şi o paletă coloristică şi dinamică imensă”, pe când publicaţia Gramophone descrie “Stilul rafinat și vibrant al lui Remus Azoiţei… un interpret distinct care combină temperament, măiestrie şi eleganţă a execuţiei într-un mod foarte special”. În 2009 el a susținut un turneu de 15 concerte în capitale ale Europei, Washington DC şi NewYork alături de pianistul Eduard Stan. După debutul său în capitala americană, ziarul Washington Post a notat că: “Azoiţei cântă cu sensibilitate melodică fluentă şi tehnică strălucitoare”. În 2014 Remus a realizat un alt CD pentru Chandos, alături de grupul Schubert Ensemble, disc îndelung elogiat în presa internațională.
În 2001, Remus Azoiţei a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra. La acel moment era și cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie de 200 ani a Academiei. În 2007, a pus bazele Societăţii Enescu din Londra. El esteunul din membrii fondatori, precum şi directorul său artistic, poziţie pe care o ocupă în continuare. În 2005, el a fost decorat de către Președintele României cu titlul de ofiţer al Ordinului Meritul Cultural, iar în mai 2013 Mihai, Regele României, l-a numit ofițer al ordinului „Coroana României”. În 2016 el a fost ales câștigătorul Concursului Național “Oamenii Timpului”, care celebrează anual personalități ale vieții românești din țară, cât și din diaspora; el este și câștigătorul Marelui Premiu “Constantin Brâncoveanu” pe domeniul Arte în 2017.
În 2018 el a pus bazele Fundației “Azoiței” pentru susținerea muzicienilor români din țară și de peste hotare.
Remus Azoiței cântă pe o vioara Niccolo Gagliano, creata în 1740.
Puțini compozitori au reușit să captureze sufletul uman cu atâta precizie și vulnerabilitate precum Piotr Ceaikovski. Într-o epocă în care muzica rusă oscila între naționalismul rigid și influențele occidentale, Piotr Ceaikovski a ridicat un pod de sunete și a transformat suferința personală într-un limbaj universal care, la mai bine de un secol de la moartea sa, continuă să umple sălile de concert din întreaga lume.
Născut în 1840 în Votkinsk, Piotr Ceaikovski nu a fost un copil-minune în sensul tradițional al lui Wolfgang Amadeus Mozart. Sensibilitatea sa extremă – pe care guvernanta sa o descria drept a unui „copil de porțelan” – a fost motorul care i-a alimentat creativitatea, dar și sursa unei melancolii cronice.
Deși a început cariera ca funcționar la Ministerul Justiției, chemarea muzicii a fost irezistibilă. Sub îndrumarea lui Anton Rubinstein la Conservatorul din Sankt Petersburg, el și-a șlefuit tehnica ce avea să combine rigoarea clasică europeană cu lirismul debordant al folclorului rus.
Opera lui Piotr Ceaikovski este un univers al contrastelor. Pe de o parte, avem strălucirea și magia baletelor sale, care au definit acest gen pentru eternitate:
-
Lacul Lebedelor: O poveste despre dualitate și sacrificiu.
-
Frumoasa din Pădurea Adormită: Apogeul eleganței imperiale.
-
Spărgătorul de Nuci: Simbolul universal al magiei de Crăciun.
Pe de altă parte, simfoniile sale, în special ultimele trei ($4$, $5$ și $6$), sunt confesiuni zguduitoare despre destin. Simfonia a VI-a, „Patetica”, finalizată cu doar câteva zile înainte de moartea sa misterioasă în 1893, este considerată un „recviem personal”, un monolog despre moarte și resemnare care nu are egal în istoria muzicii. Viața sa privată a fost marcată de homosexualitate, un păcat dificil de acceptat în societatea ultraconservatoare din Rusia țaristă.
Programul serii
Seară Ceaikovski la Filarmonica de Stat „Transilvania” cu Gregory Vajda / dirijor și Remus Azoiței / solist
Vineri, 23 ianuarie 2026, ora 19.00
Colegiul Academic
Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Gregory Vajda dirijor
Remus Azoiței vioară
Piotr Ceaikovski
Concertul pentru vioară, în Re major, op. 35
Uvertura-fantezie Romeo și Julieta
Poemul simfonic Francesca da Rimini, op. 32
Vezi programul ediției din acest an a Expoziției de Iarnă Brickenburg
