Poate cea mai mare dezvăluire după scandalul Wikileaks. Aşa a fost catalogat subiectul care ţine capul de afiş al marilor ziare internaţionale de câteva zile. Agenţia Naţională de Securitate din Statele Unite a colectat date personale despre zeci de milioane de oameni, intrând direct în serverele unor giganţi ai Internetului precum Google, Apple, Facebook ori Yahoo, relatează redactorul RFI, Eliza Frâncu.Programul se numește Prism şi este activ din 2007. Şi, în timp ce administraţia Obama încearcă să îl găsească pe cel care a dezvăluit informaţiile, acesta, un fost angajat al CIA, a ieşit singur în lumina rampei. Între timp, guvernul american a confirmat existența programului, iar povestea zguduie acum politica şi utilizatorii de internet din Statele Unite. Dezbaterea a început să se aprindă și în Marea Britanie, unde miniștrii au fost chemați luni să răspundă acuzațiilor că agențiile de informații britanice au avut și ele acces la programul de spionare.
Dezvăluirile, în fapt o prezentare PowerPoint de 41 de pagini clasificată “strict secret”, au fost făcute concomitent în cotidianul britanic “The Guardian” şi în “Washington Post”. Documentul în cauză era utilizat pentru a instrui agenţi operativi asupra unui program de colectare de informaţii numit Prism. Programul Prism este activ din 2007, scrie “The Guardian”, care a verificat autenticitatea sa. Informaţiile sunt extrase direct din serverele giganţilor internetului, la o rată despre care nu se credea că ar fi posibilă: de pildă, în decurs de 30 de zile, doar pe teritoriul Americii, erau extrase 3 miliarde de informaţii, de la discuţii pe chat până la transferuri de documente şi istoricul căutărilor. De asemenea, Agenția Națională de Securitate (National Security Agency – NSA) a obţinut convorbirile telefonice, emailurile și filmările private a milioane de americani şi cetăţeni străini. Cele nouă mari companii de internet vizate, printre care Google, Facebook, Apple, Microsoft ori Yahoo se pare că şi-au dat acordul, deşi oficial dezminţirile curg. Potrivit informaţiilor citate de “New York Times”, se pare că doar Twitter ar fi opus rezistenţă.
Miliarde de dolari pentru stocare
În ultimii zece ani, guvernul american a pompat miliarde de dolari către NSA, pentru ca agenţia să poată exploata enorma cantitate de informaţii aruncată zilnic pe Internet. A fost creată şi o clădire-fortăreaţă de sute de mii de metri pătraţi în munţii din statul Utah, pentru a stoca acest volum uriaş de date personale, pe termen nedefinit. Au fost create staţii de interceptare pe tot teritoriul american, aşa cum susţin foşti angajaţi ai serviciilor de informaţii şi ai industriei internetului. De asemenea, a fost construit unul dintre cele mai rapide şi performante computere din lume pentru a sparge codurile care protejează informaţia.
“Cârtița”, un fost agent CIA
De unde a pornit totul? Informaţiile au fost dezvăluite de Edward Snowden, fost agent CIA și angajat al unui subcontractor al NSA, compania Booz Allen Hamilton.Tânărul de 29 de ani, ce a lucrat sub acoperire pentru NSA ani la rând, a cerut în luna mai să fie lăsat săm plece de la baza din Hawaii către America, sub pretextul că trebuia să se trateze de epilepsie. În schimb, s-a dus către Hong Kong şi de acolo, din camera sa de hotel, a început să trimită documentele către presă pentru a expune “statul care supraveghează totul”. Identitatea sa a fost dezvăluită ieri, odată cu interviul publicat în “The Guardian”. Snowden, un rebel în genul lui Julian Assange, a explicat în interviu că nu se teme şi nu consideră că a făcut ceva greşit trimiţând spre publicare un document strict secret. De asemenea, spune fostul agent CIA, “internetul este cea mai importantă invenţie din istoria omenirii”, dar valoarea sa este sistematic distrusă de supravegherea continuă a guvernelor. Acum, Edward Snowden este investigat și riscă să-și petreacă restul vieții în închisoare.
Reacții dure din toate părțile
Dezvăluirile de presă au produs o furtună în societatea şi politica americană şi europeană. “Cei mai mulţi dintre creatorii reţelei de Internet sunt îngrijoraţi de cât de greşit a fost folosită. Ne-am temut de la bun început că guvernele vor încerca să controleze internetul. Ei bine, guvernul american a găsit în cele din urmă cum să se infiltreze”, spune Les Earnest, un cercetător care a construit, potrivit “New York Times”, un program asemănător Facebook, dar cu nouă ani înainte ca Mark Zuckerberg să se nască. Şefi de companii din Silicon Valley cer acum mai multă transparenţă şi explicaţii din partea guvernului, acuzând totodată administraţia că subminează încrederea utilizatorilor. “E în joc credibilitatea întregului nostru ecosistem”, avertizează de pildă Adriano Farano, cofondator al Watchup, companie ce produce aplicaţii de iPad.
Încercând să calmeze spiritele, preşedintele Barack Obama a explicat că Prism vizează doar cetăţenii străini de pe teritoriul american şi că în ansamblu merită ca intimitatea din spaţiul virtual “să fie puţin încălcată” pentru a avea în schimb mai multă securitate. O apreciere riscantă, spun editorialiștii americani.
Dezvăluirile vor crea dificultăți pentru administrația Obama atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. În primul rând, pentru că a ascuns un program de asemenea dimensiuni de aliații săi. Apoi, pentru că în privința extrădării lui Snowden, Washingtonul va trebui să convingă China, cel mai mare adversar al Americii în materie de securitate a informațiilor. Apoi, administrația Obama este deja criticată pentru cum gestionează procesul într-un alt caz, cel al lui Bradley Manning, sursa primară a tuturor documentelor publicate de WikiLeaks. Și nu a trecut nici măcar o lună de la un alt scandal: cel din care a reieșit că Ministerul american al Justiției a obținut în secret înregistrările convorbirilor jurnaliștilor de la Associated Press și Fox News.
Nu în ultimul rând, duminică, unii membri ai Congresului au cerut stabilirea de audieri asupra programului de supraveghere și chiar redeschiderea dezbaterii asupra unor aspecte din Patriot Act, legea ce permite interceptările fără mandat în numele luptei împotriva terorismului.
Mai există și alte două probleme aduse la lumină de acest scandal: privatizarea tot mai accelerată a serviciilor de informații americane, mai exact externalizarea unor sarcini către subcontractori privați pe bani grei și a doua – legăturile strânse dintre companiile de internet și guvernul american. De pildă, actualul director al comunității de informații americane (National Intelligence), James Clapper, a fost în urmă cu mai mulți ani director al companiei subcontractoare în cauză, Booz Allen. Invers, actualul vicepreședinte al companiei, Mike McConnell, a fost director al comunității de informații în mandatul lui George W. Bush, relatează “The Guardian”. Dar și înainte de a prelua funcția, McConnell lucrase pentru aceeași companie, care a primit contracte de miliarde de la guvernul american. Apoi, un fost director al CIA, James Woolsey, a fost și el vicepreședinte la Booz Allen, în timp ce un alt fost director executiv al companiei, Melissa Hathaway, a lucrat și ea în comunitatea de informații. Compania își are sediul în statul Virginia, chiar în apropiere de cartierul general al CIA.
