Probele în baza cărora DNA cere aviz pentru arestarea Elenei Udrea ar fi reprezentate de circuitul banilor în conturi, de interceptări și de denunțuri în dosarele „E-România” și „Microsoft”, în ultimul fiind acuzată că a luat mită 500.000 de euro de la Dinu Pescariu, potrivit RomaniaLibera.ro.Unul dintre denunțătorii Elenei Udrea este Dinu Pescariu, care, de altfel, l-a denunțat și pe fostul ei soț, Dorin Cocoș. Între alți denunțători s-ar afla Marin Gabriel, Claudiu Florică, Gabriel Sandu.
Precizăm că DNA cere aviz pentru arestarea Elenei Udrea deoarece nu a respectat regulile controlului judiciar impus în dosarul „Microsoft” de a nu transmite informații către alți inculpați, martori sau făptuiri. Udrea a apărut cu declarații în spațiul public prin care a transmis informații spre inculpatul Dorin Cocoș ( fostul ei soț) și spre un martor ( Alexandru Faur), care încă nu ar fi fost audiat în cauză. În plus, la dosar au apărut și alte probe pentru care s-a cerut arestarea, potrivit referatului aflat în posesia României Libere.
Elena Udrea este suspectată de fapte penale în două dosare: în dosarul „Gala Bute”(în care intră și proiectul „Ski pentru România”) în dosarul „Microsoft”, dar și în proiectul „e-România”. De asemenea, UDREA este suspectată că a cerut mita de 500.000 de euro de la Pescariu pentru a rezolva probleme judiciare apărute în dosarul „Microsoft” ( pentru a debloca conturi bancare aflate sub sechestru asigurator).
Elena Udrea ar fi săvârșit faptele de spălare de BANI, trafic de influență, luare de mită prin veriga reprezentată de fostul ei soț, Dorin Cocoș. La rândul său, Dorin Cocoș este arestat preventiv, între altele, pentru o mită de 9 milioane de euro în dosarul Microsoft și o alta de 16 milioane de euro în dosarul retrocedărilor de la ANRP, unde este arestată și prietena Elenei Udrea, Alina Bica, fostă șefă DIICOT. În dosarul retrocedărilor, beneficiarul de la care a primit Cocoș mita a fost Gheorghe Stelian, zis „Stelu”; în dosarele Microsoft și e-România beneficiarii principali de la care s-a primit mita au fost Claudiu Florică , Dinu Pescariu și Marin Gabriel ( denunțători în cauză).
România liberă redă o parte din probele în baza cărora procurorii anticorupție cer arestarea Elenei Udrea în dosarul „Microsoft” și „e-România”. Schemele prin care Elena Udrea a beneficiat de „ajutorul” soțului și al acelora de la care acesta a luat mita a fost refăcut de procurorii DNA cu ajutorul documentelor bancare, în principal.
Scheme bancare pentru ștergerea urmelor banilor
REFERAT: „Din probele administrate în cauză rezultă că, în anul 2009, în baza înţelegerii prealabile cu inculpatul. Gheorghe Ştefan ( primarul din Piatra Neamț, zis Pinalti) şi inculpatul. Sandu Gabriel ( ministrul Comunicațiilor la acea dată) , inculpatul Cocoş Dorin a pretins şi primit de la Florică Claudiu şi Pescariu Dinu suma de 9.000.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern şi respectiv din cadrul Ministerelor implicate – MCSI, Ministerul de Finanţe, în scopul de a asigura firmelor susţinute de Florică Claudiu adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009. Inculpatul a primit de la Florică Claudiu prin intermediul lui Pescariu Dinu suma de 9.000.000 USD. O parte din sumele de bani necesare remiterii către inculpatul Cocoş Dorin au fost asigurate de inculpatul Dumitru Nicolae şi respectiv de Gheorghe Stelian.
Sumele de bani au fost transferate din contul D-CON.NET în contul Barringwood Investment Ltd (societate controlată de Pescariu Dinu).
Citește și: Zornăit de cătușe pentru Elena Udrea
Din contul acestei societăţi au fost efectuate plăţi către DD LAND OIL CORPORATE LTD (suma de 3.996.360 euro pretinsă de inculpatul Gheorghe Ştefan),
ESSIM PARTNERS CORPORATION (suma de 2.700.000 euro pretinsă de inculpatul Gabriel Sandu), inculpatul Dumitru Nicolae, Gheorghe Stelian, contul personal al lui Pescariu Dinu.
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale s-a stabilit că suma de 1.900.000 euro din suma de 2.900.000 euro transferată în contul inculpatului Dumitru Nicolae reprezintă restituirea sumei remisă de acesta inculpatului Cocoş Dorin pentru exercitarea influenţei în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft încheiat de D-CON NET.
Cu privire la suma de 2.500.000 de euro virată în contul lui Gheorghe Stelian s-a stabilit, de asemenea că reprezintă restituirea sumei remisă lui Dorin Cocoş în legătură cu acelaşi contract şi în acelaşi scop de Pescariu Dinu.
Urmare a verificării extraselor de cont s-a stabilit că, în perioada 02.11.2009 – 24.01.2012, Pescariu Dinu a retras din contul personal suma totală de circa 4.160.000 de euro.
La baza plăţilor au stat contracte comerciale ce atestă operaţiuni comerciale fictive şi care au avut rolul de a disimula provenienţa şi circuitul sumelor de bani.
În luna decembrie 2011,inculpatul Cocoș Dorin a primit de la Pescariu Dinu suma de 500.000 de euro prin virament bancar. În luna septembrie 2014, după ce au apărut în presă primele informaţii cu privire la dosarul 187/P/2013, Dorin Cocoş i-a solicitat lui Pescariu Dinu să semneze un număr de 21 de chitanţe prin care să ateste în mod nereal că i-a fost restituită suma de 210.000 euro. Chitanţele erau antedatate şi atestau în mod nereal, faptul că Dinu Pescariu ar fi primit de la Dorin Cocoş la anumite intervale de timp, următoarele sume de bani: 18.04.2013 – suma de 44.600 RON; 28.04.2013 – suma de 44.500 RON; 22.05.2013 – suma de 44.100 RON; 10.06.2013 – suma de 43.900 RON; 27.06.2013 – suma de 44.500 RON; 30.07.2013 – suma de 43.900 RON; 29.08.2013 – suma de 44.400 RON; 12.09.2013 – suma de 44.800 RON; 27.09.2013 – suma de 44.600 RON; 18.10.2013 – suma de 44.500 RON; 28.10.2013 – suma de 44.400 RON; 28.11.2013 – suma de 44.300 RON; 18.12.23013 – suma de 44.700 RON; 24.01.2014 – suma de 45.200 RON;08.02.2014 – suma de 44.800 RON; 24.02.2014 – suma de 45.100 RON; 10.03.2014 – suma de 45.000 RON; 18.03.2014 – suma de 45.000 RON; 12.05.2014 – suma de 44.300 RON; 08.07.2014 – suma de 44.900 RON.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare, în biroul lui Pescariu Dinu Mihail au fost identificate şi, ca urmare, au fost ridicate cele 21 de chitanţe, în original, semnate de Cocoş Dorin următoarele documente: contractul de împrumut dintre Pescariu Dinu şi Cocoş Dorin (datat 03.11.2011), contractele încheiate de firma Beringwood cu alte societăţi. De asemenea au fost ridicate 21 de chitanţe.
Modalitatea de întocmire şi semnare a chitanţelor denotă caracterul fraudulos al acestora, intenţia inculpatului Cocoş Dorin fiind aceea de a asigura o aparenţă de legalitate sumelor de bani pretinse şi primite pentru traficul de influenţă exercitat. Contractul de împrumut semnat de Pescariu Dinu Mihail şi inculpatul Cocoş Dorin, contract datat 03.11.2011, are ca obiect acordarea unui împrumut de 500.000 euro pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului prin act adiţional, cu precizarea că sumele nu sunt purtătoare de dobândă. Condiţiile contractuale vin de asemenea în susţinerea tezei privind fictivitatea acestui împrumut și intenția inculpatului de a introduce în circuitul civil suma de 500.000 de euro cu aparența unei proveniențe licite”.
REFERAT: „În perioada 2009 – 2010, inculpatul Cocoș Dorin a creditat în mod repetat S.C. Euro Hotels International Co SRL, astfel:
În cursul anului 2010, Faur Alexandru, persoană din cercul relaţional al lui Gheorghe Stelian a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la BRD – Group Societe Generale SA.
Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar şi a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiţiei ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.
Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013 inculpatul Cocoş Dorin, în mod direct precum şi prin intermediul societăţii pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, respectiv prin intermediul unor rude –sau apropiaţi ( asociat la Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL) a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafeţe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul din str. Neajlovului nr. 87 – 95 din mun. Bucureşti (teren achiziţionat din creditul BRD):
Promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare a unui bun viitor cu încheiere de autentificare având ca obiect 13,42% din întregul proiect imobiliar şi un preţ de 1.200.000 de euro, plătibil astfel: 400.000 de euro în termen de 90 de zile şi diferenţa la momentul încheierii contractului, promitent cumpărător COCOŞ DORIN;
Promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare a unui bun viitor cu încheiere de autentificare, având ca obiect 3,36% din întregul proiect imobiliar şi un preţ de 300.000 de euro, plătibil astfel: 100.000 de euro în termen de 48 ore şi diferenţa la momentul încheierii contractului, promitent cumpărător DINU ANCA;
Promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare a unui bun viitor cu încheiere de autentificare, având ca obiect 6,72% din întregul proiect imobiliar şi un preţ de 600.000 de euro, plătibil astfel: 200.000 de euro în termen de 48 de ore şi diferenţa la momentul încheierii contractului, promitent cumpărător COCOŞ DORIN;
În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare inculpatul Cocoş Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de FAUR ALEXANDRU. S-a stabilit, de asemenea că, în baza Actului adiţional nr. 28.06.2013, promitentul cumpărător Dinu Anca a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.
Toate acestea constituie probe în sensul că preluarea creditului şi încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare au reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiţiei şi a provenienţei sumelor de BANIdin care se efectuau plăţile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracţiunilor de corupţie săvârşite.”
Citiți mai mult AICI
