În China, sǎrbǎtoarea naţionalǎ de miercuri întîi octombrie, precum şi sǎptǎmîna de vacanţǎ care începe în acest context, riscǎ sǎ fie perturbate de continuarea mişcǎrii pentru democraţie de la Hong Kong. Puterea de la Beijing se aflǎ într-o poziţie delicatǎ, aratǎ mulţi observatori. O reacţie prea violentǎ ar putea afecta reputaţia de „oazǎ capitalistǎ prosperǎ” a fostei colonii britanice. Pe de altǎ parte, a le da cîştig de cauzǎ studenţilor şi protestatarilor ar însemna încurajarea aspiraţiilor democratice în alte regiuni ale Chinei, potrivit RFI România.Cotidianul francez Libération a gǎsit un titlu extrem de sugestiv pentru a evoca evenimentele de la Hong Kong. „Spectrul de la Tiananmen”. Si este adevǎrat cǎ umbra tragicǎ a evenimentelor din iunie 1989, cînd regimul a trimis tancurile pentru a înǎbuşi în sînge mişcarea studenţilor din capitala Chinei, aceastǎ umbra deci planteazǎ asupra evenimentelor de la Hong-Kong. Si organizatorii manifestaţiilor din fosta colonie britanicǎ ştiu însǎ acest lucru, şi încearcǎ sǎ menţinǎ aprinsǎ flacǎra contestaţiei în anumite limite, în primul rînd într-un cadru declarat şi asumat non-violent. Pe de altǎ parte, este greu de imaginat cǎ autoritǎţile ar putea sǎ-şi permitǎ sǎ ucidǎ o mie de studenţi la Hong Kong, aşa cum au fǎcut-o în iunie 1989 la Beijing, pentru a lichida cu brutalitate mişcarea. Ameninţǎrile în acest sens însǎ existǎ, mai mult sau mai puţin voalate.
Presa oficialǎ publicǎ, de exemplu, articole în care sunt justificate mǎsurile brutale adoptate în 1989. Fǎrǎ restaurarea „ordinii şi a stabilitǎţii” China n-ar fi putut înregistra apoi o creştere economicǎ fǎrǎ precedent, spun apologeţii regimului, de unde concluzia cǎ masacrarea studenţilor a fost o „decizie înţeleaptǎ”. Este ceea ce scria în luna august redactorul şef al cotidianului oficial „Global Times”, citat de Libération. Acelaşi ziar reaminteşte cǎ reprimarea mişcǎrii din Piaţa Tiananmen a necesitat, la ora respectivǎ, ceva timp. Mulţi soldaţi, care erau informaţi în legǎturǎ cu cererile juste ale studenţilor, au refuzat sǎ tragǎ în tineri. Regimul a adus forţe noi din regiuni îndepǎrtate, de la graniţa cu Mongolia, soldaţi total rupţi de evenimentele reale, şi care n-au ezitat sǎ tragǎ în studenţi întrucît erau perfect îndoctrinaţi pentru acest tip de operaţiuni. S-ar pǎrea cǎ în prezent, cei 8000 de soldaţi chinezi staţionaţi la Hong-Kong sunt şi ei oarecum în aceeaşi situaţie de izolare care îi face docili. Mai precis, nu au aces la internet, nu dispun de telefoane mobile, nu au voie sǎ urmǎreascǎ decît programele televiziunii oficiale şi sunt obligaţi sǎ se antreneze intens studiind în acelaşi timp exclusiv documentele de partid…
Pentru moment nu sunt însǎ semne cǎ regimul este pregǎtit sǎ recurgǎ la armatǎ pentru a înǎbuşi mişcarea de la Hong Kong. Agenţia Reuters informeazǎ însǎ despre gama de intimidǎri la care recurge puterea comunistǎ: universitari ameninţaţi cu moartea sau cu pierderea posturilor dacǎ vor continua sǎ protesteze şi sǎ cearǎ alegeri libere.
Regimul dispune în orice caz de o vastǎ panoplie de metode pentru a înǎbuşi contaminarea democraticǎ. Iar de cînd a venit la putere Xi Jinping, un val de represalii s-a abǎtut asupra intelectualilor şi a dizidenţilor. Dupǎ cum aratǎ Agenţia France Presse, zeci de ziarişti, avocaţi, militanţi pentru drepturile omului şi creatori de bloguri au fost arestaţi sau intimidaţi. In prezent, autoritǎţile chineze încearcǎ sǎ ţinǎ fosta colonie britanicǎ total ruptǎ, mediatic vorbind, de restul ţǎrii, şi sǎ controleze pe cît se poate informaţia.
Citiți mai mult AICI
