Ziua Recunoştinţei, Thanksgiving Day în engleză şi Jour l’Action de graces în franceză, îşi are originile în sărbătoarea europeană a Zilei Recoltei. Este vorba de o zi de toamnă în care fermierii îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru bogăţia recoltei de peste an. Sărbătoarea a fost dusă peste Oceanul Atlantic de coloniştii care au ajuns în America de Nord.
Tradiţia spune că această sărbătoare a fost preluată de primii colonişti sosiţi în Lumea Nouă, unde a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1621, ca semn de recunoştinţă faţă de recolta miraculoasă obţinută în condiţii climaterice dure. Deoarece aceşti colonişti se confruntau cu condiţii extrem de dificile, Ziua Recunoştinţei a căpătat o importanţă mult mai mare decât în Europa. În anul 1789, în ziua de 3 octombrie, primul preşedinte american George Washington, a declarat această Zi a Recunoştinţei drept sărbătoare naţională. În 1863, tot în 3 octombrie, un alt preşedinte american, Abraham Lincoln, a stabilit că, de atunci înainte, Ziua Recunoştinţei va fi sărbătorită în a patra zi de joi din luna noiembrie. Decretul preşedintelui Abraham Lincoln a fost întărit în anul 1941, printr-o rezoluţie a Congresului Statelor Unite ale Americii. Ziua Recunoştinţei este sărbătorită şi în Canada, dar în a doua zi de luni din octombrie.
În mod tradiţional, Ziua Recunoştinţei este zi liberă. În America de Nord, mâncărurile servite în această zi sunt curcanul, jambonul, piureul de cartofi, cartofii dulci, porumbul şi plăcinta de dovleac. O altă tradţie americană este iertarea de la tăiere a cel puţin unui curcan, pe care o face, în mod simbolic, preşedintele Statelor Unite ale Americii.
Ascultaţi reportajul audio AICI.
