Cu o voce gravă, vizibil emoţionat, François Hollande şi-a surprins compatrioţii când a anunţat joi seara în direct de la Palatul Elysée, în cadrul unei intervenţii-surpriză, că nu va candida anul viitor la un nou mandat prezidenţial. După ce a făcut bilanţul mandatului său timp de zece minute, preşedintele în exerciţiu încă 5 luni de zile a declarat că se va concentra, se va devota până la sfârşit misiunii sale de preşedinte pe care i-au dat-o francezii acum aproape 5 ani, în mai 2012.
Era exact ora 20h11 când suspansul a luat aşadar sfârşit după ce luni de zile şeful statului a întreţinut ambiguitatea. Calea este acum deschisă pentru Manuel Valls. Premierul francez a lăsat să se înţeleagă de mai multe zile că va candida la primarele socialiştilor din luna ianuarie. Valls, ca şi ceilalţi eventuali candidaţi socialişti, are acum răgaz până pe 15 decembrie ca să-şi declare oficial intenţiile. Unele pronosticuri afirmă că premierul şi-ar putea oficializa candidatura la Elysée sâmbătă.
Printre reacţiile la această „bombă” politică, s-o notăm mai întâi pe cea a lui François Fillon. Ex-premierul conservator, acum candidatul dreptei la prezidenţialele din 2017, a afirmat că „François Hollande a admis cu luciditate eşecul său, eşec patent care-i interzice să meargă mai departe”. Pierre Moscovici, fost ministru socialist al Economiei, devenit comisar european la afaceri economice, a ţinut să salute decizia „dificilă şi emoţionantă” a preşedintelui. Emmanuel Macron şi el fost ministru al Economiei în mandatul lui Hollande şi candidat la prezidenţialele de anul viitor, a salutat „o decizie curajoasă”. La extrema dreaptă a spectrului politic, vice-preşedintele Frontului naţional, Florian Philippot, a început déjà să-i atace pe Valls şi pe Macron. In fine, premierul Manuel Valls a estimat într-un comunicat că decizia preşedintelui de a nu mai solicita un al doilea mandat este o „alegere demnă de un om de stat”.
De notat că renunţarea lui François Hollande de a candida la un nou mandat e o premieră în istoria celei de-a 5-a Republici franceze. Hollande pune astfel capăt tradiţiei preşedintelui-candidat, obicei care a marcat ultimele 6 decenii ale politicii franceze.
In intervenţia sa de joi, François Hollande a reamintit principalele sale reuşite. Mai întâi, conturile publice care, spune el, se apropie de criteriile europene cu excepţia datoriei. Criterii ce vor fi însă atinse, eventual, de abia în 2017 când inţial data limită era 2013… Datoria ţării în schimb va depăşi 100% din PIB în 2018, anunţă OCDE – Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică. Conturile Securităţii sociale – asigurările de sănătate – sunt ele însă echilibrate. In fine, pe plan ecologic, Hollande a reamintit succesul acordului de la Paris obţinut anul trecut la COP21.
Pe plan economic, preşedintele socialist a reuşit să reducă taxele întreprinderilor, a impus aşa-zisul pact de responsabilitate şi reforma controversată a codului muncii în ciuda numeroaselor manifestaţii şi proteste ale aripii stânge a partidului său.
Pe plan extern, sub preşedinţia lui François Hollande armata franceză a intervenit sau mai intervine în Mali, în Irak şi în Siria.
Ce a regretat François Hollande în intervenţia sa de joi a fost polemica legată de propunerea de a retrage cetăţenia franceză autorilor de acte teroriste. Si, evident, faptul că nu a reuşit să diminueze rata şomajului cu toate că primele rezultate în acest sens încep să se facă simţite, cert cu întârziere. Reamintim că Hollande îşi condiţionase candidatura la un nou mandat de o scădere semnificativă a şomajului.
Ce-şi mai poate reproşa liderul de la Paris este o strategie de comunicare dezastroasă. Afacerea Leonarda, fetiţa romă din Kosovo, expulzată de Franţa în 2013 a fost început sfârşitului. Au apărut apoi revelaţiile privind viaţa privată a lui Hollande, fotografii nedemne de un preşedinte în presa de scandal, despărţirea sa de Valérie Trierweiller iar de curând o serie de confidenţe publicate într-o carte de dialoguri semnată de doi jurnalişti.
Tot atâtea gafe şi greşeli de comunicare ce explică lipsa de popularitate abisală pe care o înregistrează François Hollande. Ultimele cifre arată că locatarul de la Elysée nu beneficiază decât de 4% opinii favorabile, un record negativ, nu doar în Franţa…
