Noua Lege a Educaţiei care urmează să ajungă luni în Guvern, vrea să desfiinţeze „clanurile” din universităţi şi interzice „ocuparea oricărui post de conducere de către afini şi rudele până la gradul II, inclusiv”. Dacă legea va fi aprobată, în aceeaşi universitate nu vor mai exista părinţi şi copii, bunici şi nepoţi, fraţi, cumnaţi în funcţii de conducere.Ideea Ministerul Educaţiei nu este nouă. În 2009, Ecaterina Andronescu a interzis ca funcţiile de conducere dintr-o universitate să nu mai fie ocupate de două persoane care sunt în acelaşi timp soţ şi soţie sau tată şi fiu. În schimb, nepoţii, fraţii, cumnatele sau finii puteau lucra în continuare cot la cot, ocupând chiar funcţii de conducere în aceeaşi universitate.
Nepotismul funcţionează în 95% din universităţi
Felul în care se construiesc şi sunt ocupate posturile în universităţile din România nu mai reprezintă o noutate. Pentru a întări această credinţă, Coaliţia pentru Universităţi Curate a anunţat că în 95% din facultăţi funcţionează nepotismul. „Nepotismul, familiile universitare şi modul de accedere la posturile universitare sunt probleme denunţate de ani buni. În 95% din facultăţile evaluate a fost identificat un număr foarte mare de familii universitare, iar în majoritatea universităţilor, posturile scoase la concurs sunt „cu dedicaţie”, dar beneficiază de acoperire legală”, potrivit unui raport realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate.
La Universitatea din Bucureşti sunt peste 100 de clanuri de familie, iar la Universitatea Politehnică se adaugă alte cincisprezece. Tot în Capitală, la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, la Universitatea de Medicină şi Farmacie şi la SNSPA, 30%din angajaţi sunt rude.
Organele de conducere din universităţi spun că pot stăpâni nepotismele
Pe de o parte, decanii şi rectorii universităţilor par că se împacă cu această realitate, însă pe de altă parte sunt de acord cu măsurile Ministerului Educaţiei de a pune capăt nepotismelor. „Da, sunt pentru eliminarea nepotismelor, însă cu amendamente. Există o realitate de care trebuie să ţinem cont. Şi anume, faptul că două persoane care lucrează în acelaşi loc timp îndelungat, pot ajunge să se casătorească. În plus, dacă universitatea are organe de conducere foarte bune, ele pot împedica acest fenomen, pentru că a promova înseamnă să supui hotărârea promovării într-un consiliul profesoral, într-un Senat”, a declarat pentru REALITATEA.NET decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Vasile Stoica.
Acesta a explicat că în străinătate, soţul şi soţia nu au voie să ocupe funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, însă acest lucru se întâmplă în învăţământul privat, pentru că „acolo decide cel care plăteşte”, a completat Vasile Stoica.
Tot pentru implementarea acestei măsuri în universităţi este şi rectorul SNSPA, Paul Dobrescu. Mai mult decât atât, la SNSPA a fost organizat un referendum în anul 2007 pe această temă, în urma căruia s-a convenit că rudele nu vor mai ocupa funcţii de conducere. „Cred că este o direcţie pe care ar trebui să o urmeze şi celelalte universităţi. Şi la SNSPA există două familii, însă doar unul dintre soţi are funcţie de conducere. Şi nu se mai angajează oameni între care să existe relaţii de rudenie. Problema este că sunt situaţii în care relaţiile de rudenie alterează atmosfera de ansamblu”, a declarat Paul Dobrescu.
Familiile de profesori nu afectează calitatea actului educaţional, dacă nu deţin funcţii de conducere, spun universitarii
Si la Iaşi, nepotismul a luat amploare. La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, 25% dintre profesori sunt înrudiţi.
Decanul Facultăţii de Agricultură, Constantin Leonte, a spus că este de acord cu măsura Ministerului Educaţiei şi crede că nu este moral ca două persoane înrudite să ocupe funcţii de conducere în cadrul aceleiaţi facultăţi. În plus, „familiile de profesori de la Universitatea Agronomică din Iaşi nu afectează în niciun fel calitatea învăţământului, cu atât mai mult cu cât profesorii înrudiţi nu ocupă funcţii de decizie”, a adăugat Constantin Leonte.
De asemenea, acesta atrage atenţia asupra faptului că trebuie să se ţină cont de situaţia în care se poate întâmpla ca doi oameni cu funcţii de conducere să se căsătorească după ce s-au cunoscut la locul de muncă.
Nici Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca nu lipseşte de pe lista clanurilor care s-au înmulţit în instituţiile de învăţământ. Funcţiile de conducere ale rectorului Andrei Marga şi soţiei acestuia, Delia Marga, sunt ameninţate de proiectul Legii Educaţiei.
Tot în Cluj, mai multe familii de profesori deţin catedrele din Facultatea de Chimie. Ioan Silaghi-Dumitrescu, profesor de chimie, deţine funcţia de decan al Facultăţii de Chimie. În urmă cu doi ani, soţia acestuia Luminiţa Silaghi-Dumitrescu deţinea, funcţia de decan la aceeaşi facultate, iar soţul ei era şef de catedră. Acum Luminiţa Silaghi-Dumitrescu este prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai”. Fiul lor, Radu Silaghi-Dumitrescu este conferenţiar la Catedra de Biochimie şi Inginerie Biochimică în cadrul aceleaşi facultăţi.
