Prima parte a studiului de peste 900 de pagini evaluează eforturile depuse de 130 de ţări şi jurisdicţii în 2009 pentru a face faţă problemelor interne legate de narcotice şi pentru a întruni obligaţiile internationale.
A doua parte a raportului subliniază cele mai semnificative măsuri luate anul trecut de 60 de naţiuni – clasificate drept „ţări importante pentru activităţile de spălare a banilor” – pentru a îmbunătăţi eforturile de combatere a spalării de bani şi regimurile de finanţare a combaterii terorismului. Cipru, Grecia şi Turcia se numără printre ţările menţionate.
Raportul descrie România, Serbia şi Turcia drept ţări importante de tranzit situate pe Ruta Balcanică istorică a traficului de droguri dinspre ţările producătoare de narcotice din est către consumatorii din Europa.
România se află de-a lungul Rutei Nord-Balcanice pentru traficul de opiu, morfina-bază şi heroina din Afganistan către Europa. Aproximativ 80% din drogurile care intră în ţară au ca destinaţie, se pare, Europa de Vest.
„Se crede ca heroina, ecstasy şi alte droguri sunt stocate în mari cantităţi în România în aşteptarea transbordării ulterioare”, se menţionează în raport. Ţara serveşte de asemenea drept punct de tranzit pentru traficul de droguri sintetice şi precursori către Turcia şi apoi în Afganistan. Există indicii că România a început să joace un rol tot mai mare ca punct de transbordare pentru cocaină sud-americană către Europa de Vest, potrivit raportului.
În ciuda provocărilor cu care se confruntă ţara ca rezultat al crizei economice şi financiare globale, „autorităţile române continuă să colaboreze îndeaproape cu omologii americani şi regionali pentru succesul şi eficienţa operaţiunilor internaţionale de capturare”, se declară în document.
La fel ca în România, doar o cantitate mică din drogurile introduse ilegal în Serbia rămân în ţara pentru consumul intern. În timp ce heroina este descrisă ca fiind narcoticul cel mai frecvent transportat din Asia Centrală pe Ruta Balcanică, grupurile sârbeşti de crimă organizată şi-au sporit, se pare, activităţile de traficare a cocainei din America de Sud către Europa de Vest.
Pe lângă faptul că este un punct major de tranzit pe ruta opiaceelor din Asia de Sud-vest către Europa, Turcia „serveşte de asemenea drept zonă de adunare a trupelor pentru traficanţii şi brokerii majori de droguri”, declară raportul. Acesta menţionează totodată că „unele activităţi de procesare de opiu şi morfină-baza din Afganistan au loc în apropierea graniţei turco-iraniene” şi că mulţi dintre traficanţii majori din Turcia sunt etnici kurzi sau iranieni.
„Organizaţiile mari de trafic de droguri şi traficanţii majori din Turcia sunt implicaţi frecvent în producerea şi transportul de heroină”, declară autorii. „Câţiva au fost implicaţi de asemenea în producerea şi/sau traficul de droguri sintetice”.
Grecia, aflată de asemenea pe tradiţionala Rută Balcanică, a fost denumită ţara „poartă” în tranzitul şi contrabanda de narcotice ilicite. Autorii raportului menţionează că geografia Greciei face din această o ţară preferată pentru transbordarea de droguri pe ruta către Europa de Vest.
Dintre celelalte ţări de pe această rută, Albania, Bosnia şi Hertegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo şi Muntenegru au fost descrise drept puncte de tranzit, în timp ce Macedonia este menţionată pentru faptul că „nu este nici producător major, nici punct regional major de tranzit pentru drogurile ilicite”.
Pe lângă faptul că este o ţară de tranzit, Bulgaria este de asemenea un producător de droguri ilicite, în special de stimulanţi de tipul amfetaminei, declară raportul, menţionând Albania drept producător de cannabis destinat pieţelor din Europa.
