Popcorn și mămăligă modificate genetic – alimentele viitorului

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic (infOMG) a dat în judecată, în anul 2010, Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) pe motiv că aceștia restricționează accesul la informații cu privire la modul de funcționare a Comisiei de Securitate Biologică. „Instanța ne-a dat dreptate, obligând prin decizia pe care a luat-o ca ANPM să ne dea toate informațiile pe care aceasta a considerat că sunt clasificate și pe care nu a dorit să ni le dea în ultimii 3 ani de zile”, a declarat Ramona Dominicioiu, președinte infOMG.„Organismele modificare genetic sunt plante de cultură care au fost transformate în laborator, ele nu au corespondent în natură și nu au nicio legătură cu ritmul multimilenar de evoluție al plantelor și animalelor. Sunt create în mod artificial în laborator”, explică conf.univ.dr. Aurel Maxim, USAMV. Acestea pot avea efecte negative asupra omului: alergii, rezistență la antibiotice, serioase modificări la nivelul ficatului, rinichilor, scăderi în greutate, moarte infantilă, etc. „Ca și în cazul E-urilor, alimentele modificate genetic nu au o toxicitate acută, iar efectele asupra sănătății oamenilor se văd în timp, aceasta fiind principala capcană pentru majoritatea consumatorior”, spune Maxim.
Cultivarea porumbului modificat genetic este o decizie politică, susține infOMG, deoarece Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a recunoscut că a avut mai multe relații contractuale cu compania Monsanto, producătoare de porumb modificat genetic MON 810. În aceeași situație este și Elena Badea, actual membru al CSB, fost președinte al acestei comisii în perioada 2002-2008, a avut relații contractuale cu această companie.
Comisia de Securitate Biologică funcționează în cadrul Ministerului de Mediu, este sub directa coordonare a ANPM și are rolul de a emite avize consultative, științifice cu privire la autorizările pentru testarea organismelor și microorganismelor modificate genetic. Anul trecut, comisia a permis cultivarea a peste 800 de hectare cu o varietate de porumb numit MON 810, care aparține unei companii americane Monsanto. Comercializarea acestui porumb modificat genetic a fost făcută cu scopul de a face față schimbărilor climatice și dăunătorilor, și anume unei specii de fluturi neîntâlnite în România. O experiență din 2009 demonstrează ineficacitatea acestei plante și anume la Iași, 100 de hectare cultivate cu porumb modificat genetic au fost calamitate de secetă, în timp ce soiurile naturale au rezistat.

În România, la ora actuală, singura plantă modificată genetic și autorizată pentru cultivare comercială este porumbul MON 810. La nivelul Uniunii Europene mai există o plantă modificată genetic – cartoful AMFLORA, care aparține companiei germane BASF. Acesta este folosit în scopuri industriale, deoarece produce amilopectine care sunt folosite în procesarea cimentului, textilelor și hârtiei.