Potrivit noului act normativ, inspectorii Fiscului vor realiza, in primul rand, o lista cu „persoanele fizice cu potential risc de nedeclarare”.
Cum se va proceda? „Evaluarea riscului de care sunt pasibili contribuabilii persoane fizice se va realiza pe baza unei comparatii dintre valoarea veniturilor declarate cu fluxurile de trezorerie si valoarea cresterii patrimoniale si a cheltuielilor personale efectuate”, se precizeaza in document.
„Datele vor fi obtinute din declaratiile fiscale dar si din alte surse «deschise accesului public, pe baza unei cereri adresate de organul fiscal sau direct de la autoritati judiciare care detin informatii in legatura cu situatia fiscala personala a contribuabilului”, se mai spune in document.
De asemenea, ordinul prevede ca ”autoritatile vor avea acces, in temeiul protocoalelor sau acordurilor de colaborare si schimb de informatii incheiate, la baze de date dintre organele fiscale si entitatile detinatoare”. Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va putea cere extrase de cont, documente privind donatii, sponsorizari si succesiuni, precum si o situatie a cheltuielilor sau a tranzactiilor cu bunuri de valoare.
Pe lista persoanelor cu risc vor apare inclusiv rudele de pana la gradul II, iar anchetele detaliate, in care acestia vor fi obligati sa prezinta dovezi privind provenienta averii, vor fi realizate in ordine descrescatoare, cu respectarea valorii riscului minim stabilit de Codul de procedura fiscala.
Premierul Emil Boc a explicat, recent, intr-un interviu la B1TV, ca exista doua metode de verificare a averilor. „Prima data este o ancheta fiscala. Pe mine ma intereseaza daca ti-ai platit taxele la stat. Sau este a doua comparatie, cu cheltuielile pe care le faci. Inspectorul Fiscului se uita si vede – multe concedii ti-ai facut vara asta, unul la Monte Carlo. Ce venituri ai realizat? Va fi o analiza de risc care se va face institutional, asa cum face si IRS-ul din America”, a precizat Emil Boc.
Cei pentru care se va dovedi ca veniturile reale depasesc cu cel putin 50.000 de lei sumele declarate sau daca diferenta dintre cele doua sume este mai mare de 10% vor fi pusi sa plateasca un impozit de 16% si TVA pe veniturile incasate si nedeclarate.
Milionarii din Top 300, in prim-plan
Sorin Blejnar, seful ANAF, a declarat ca primii controlati vor fi “patronii bogati cu firme sarace”, pentru inceput intre 300 si 400 de persoane fizice. Intr-un interviu acordat Evenimentului Zilei, Blejanar afirma, recent, ca „persoanele care au averi foarte mari si vor fi prezente in Top 300 reprezinta grupul-tinta al ANAF”.
“Am facut asa, o selectie. Am 12 persoane unde eu estimez ca au venituri de vreo 50-60 milioane de euro in Elvetia, pentru care primesc dobanzi in Elvetia”, a declarat Blejnar.
„Vom verifica daca aceste persoane au venituri declarate si daca nu le au, vor fi supuse controlului. De exemplu, s-ar putea ca ANAF sa primeasca o reclamatie ca o persoana si-a construit o vila in 2011. Ne uitam daca persoana a obtinut venituri in 2009-2010 si, daca sunt acoperitoare, sigur ca nu va intra in control. Daca acea persoana nu a declarat venituri in 2009-2010, va fi supusa controlului, pentru ca ne dam seama ca dintr-un venit nedeclarat putea sa realizeze casa respectiva”, a explicat seful ANAF.
Expertii in fiscalitate afirma ca, dincolo de impozitarea averilor nedeclarate, actiunea Ministerului Finantelor va „albi” averile facute la negru.
„Daca se va plati impozit de 16%, inseamna ca averea va deveni, indirect, licita. Cu alte cuvinte, 84% din avere este ‘spalata’ de stat”, a declarat expertul fiscal Marian Popescu.
„Atata timp cat impozitul aplicat este la acelasi nivel cu cel pe care il plateste toata lumea, aceasta prevedere devine, in fapt, o invitatie pentru nedeclararea corecta a veniturilor. Daca esti prins, platesti impozitul legal, nimic altceva”, a mai spus acesta.
Amnistia fiscala, o solutie mai buna?
Statul ar fi castigat mai multi bani daca ar fi declarat o amnistie fiscala generala. Amnistia inseamna ca statul sa ofere tuturor romanilor posibilitatea de a-si declara averile si sa aplice un impozit de 4-10%. In alte state, precum Italia, a generat efectul scontat – a adus bani, si nu putini, de ordinul miliardelor de euro, la buget.
Consultantii sustin ideea ca, prin declararea unei amnistii generale, va fi infiintat acel moment T0 la care persoanele trebuie sa declare nivelul patrimoniului lor si a carei evolutie sa fie comparata de la an la an.
Omul de afaceri Dinu Patriciu afirma, recent, ca statul ar putea incasa pana la 1,4 miliarde de euro, prin repatrierea sumelor „ascunse” de romani in strainatate.
In plus, amnistia ar aduce in tara intre 15-20 miliarde de euro, de 5-6 ori mai mult decat nivelul estimat al investitiilor straine directe pentru 2010. Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale, a declarat ca nu este de acord cu acest gen de „iertaciuni”.
„Nu sunt pentru amnistie, pentru ca ar fi hazard moral. Daca s-ar da o amnistie fiscala, imediat apare speranta ca va aparea o alta. Amnistiile fiscale sunt extrem de periculoase”, a explicat Isarescu.
Expertii in taxe spun ca, in conditiile in care statul nu va opera o amnistie si va declansa anchetele la adresa bogatasilor, cel mai probabil acestea vor incepe in anul electoral 2012, cand politicienii vor dori sa demonstreze electoratului cum combat evaziunea, aceasta plaga care afecteaza economia, in fapt nivelul de trai.
