Pagina de istorie: Martin Luther King jr. si lupta pentru nediscriminare

În 4 aprilie 1968, la Memphis, era asasinat Martin Luther King, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii. Acest lucru se întâmpla la nici 4 ani după ce primise Premiul Nobel pentru Pace. Vă invităm să aflaţi mai multe din Pagina de istorie a RFI.

Martin Luther King jr. a venit pe lume în 1929 în familia pastorului baptist Martin Luther King sr. Acesta adoptase şi numele de Luther în anul 1934, după o călătorie în Europa şi în Ţara Sfântă.

 

Familia King era respectată pentru standardele morale înalte şi pentru implicarea în lupta pentru egalitatea tuturor oamenilor, într-o epocă în care lumea se confrunta cu ascensiunea nazismului şi a imperialismului japonez, care proclamau supremaţia unor rase sau etnii.

 

În 1944, Martin Luther King jr. a început să frecventeze cursurile Colegiului Morehouse, care era singura şcoală superioară pentru americanii de culoare din sudul Statele Unite ale Americii. Iniţial, tânărul a obţinut o licenţă în sociologie, însă apoi a decis să studieze teologia la Crozer Theological Seminary.

 

Filosofi precum Aristotel, John Locke sau Jean-Jacques Rousseau i-au influenţat gândirea. Şi-a finalizat studiile cu o teză de doctorat susţinută în 1955. Cu un an mai devreme, Martin Luther King jr. devenise pastor baptist în Montgomery, Alabama. Deşi avea doar 25 de ani, s-a remarcat drept un orator de forţă şi un predicator capabil să însufleţească mulţimile.

 

Spiritul său de dreptate l-a împins să militeze pentru eliminarea discriminărilor la care erau supuşi americanii de culoare. A devenit rapid unul dintre liderii mişcării de emancipare a persoanelor de culoare într-o regiune renumită pentru rasismul pe care îl afişau membrii elitei albe.

 

Mişcarea lui Martin Luther King jr. a început în 1 decembrie 1955, când o tânără de culoare, Rosa Parks, a fost arestată pentru că refuzase să cedeze locul unui alb într-un autobuz. A urmat un protest care a durat 381 de zile, iar Curtea Supremă de Justiţie a SUA a fost nevoită să constate neconstituţionalitatea legilor discriminatorii care priveau transportul în comun.

 

Citiţi mai multe pe www.rfi.ro.

Related posts

Leave a Comment