Astfel, la 28 iunie a fost publicat un amplu articol a istoricului maghiar, expert în problema Holocaustului, profesorul Univeristății de la Szeged László Karsai „Complicii: Hitler și Stalin”. Conform tezelor autorului, în preajma celui de-al doilea război mondial statele europene s-au prezentat ca niște ”ovine” între doi lupi, reprezentând Imperiile răului. Karsai afirmă că scopul acestor două imperii, Germania și URSS-ul, în vara anului 1939 consta în desființarea de pe harta politică a lumii a Poloniei. Uniunea Sovietică este prezentată ca un actor predispus spre intrigă internațională, care manifestă tendința să inițieze un război ce ar avea ca menirea să slăbească participanții implicați în conflict, astfel încât în vara anulului 1943 să ocupe cu lejeritate Europa. Evenimentele din septembrie 1939 istoricul maghiar le focalizează prin optica războiului germano-polono-sovietic. Stalin, grație ”alianței cu Hitler”, în anul 1939-1941 a ocupat ”Polonia Estică”, a ”sovietizat” țările baltice, a anexat Bucovina de Nord și a confiscat Basarabia de la România, într-o luptă acerbă a învins mica armată finlandeză și a rupt importante teritorii ale acestui stat. Relațiile administrative dintre Germania și URSS după luna septembrie din anul 1939, prezentate de istoricul maghiar, sunt favorabile doar Germaniei, întrucât ”decimarea celor 40 de mii de comandanți ai Armatei Roșii” ar fi slăbit sovietele. În concluzie, László Karsai afirmă că datorită lui Stalin și sistemului ticăloșit bolșevic în cel de-al doilea război mondial și-au pierdut viața estimativ 20 de milioane de cetățeni sovietici.
În contrast, la 8 iulie 2011 publicația ”Népszabadság” îl găzduiește pe un alt istoric maghiar, pe profesorul de la Universitatea de la Budapesta Tomas Krause, care și-a expus propria viziune asupra evenimentelor legate de pactul Molotov-Ribbentrop. Istoricul Kraus este recunoscut ca un fin specialist în domeniul sovietologiei, a avut destule conexiuni în spațiul postsovietic și vorbește fluent limba rusă. Articolul lui Kraus, publicat în ”Népszabadság” , se întitulează ”Cum cizma lui Stalin a ajuns pe masa lui Hitler” replică oponenților săi ( Laszlo Karsai, Miklos Kun, Cristian Ungvari) că aceștia și-ar fi dorit să-l facă parțial responsabil pe Stalin pentru declanșarea războiului, doar că oponenții săi ezită să se pronunțe asupra ”politicii de pace” față de Germania lui Hitler, pe care o desfășura puterile occidentale în anii 1934-1939, acordurile de la Munchen din anul 1938 și politicile statelor limitrofe din Europa de Est. Craus a inidcat rolul dezonorant pe care l-au jucat puterile occidentale în asfixierea Spaniei republicane, menționând cooperarea economică strânsă pe care a realizat-o Elveția ”democratică” și Suedia cu Hitler. De asemenea, istoricul maghiar a caracterizat opiniile rivalilor săi că ar fi ghidate de ”duble standarde” la adresa politicii antebelice sovietice. El consideră că nu este normal ca să fie prezentată ”cooperarea tactică” dintre URSS și Germania ca pe o alianță stategică în anul 1939. T.Craus a indicat conjunctura istorică care a contribuit la încheierea pactului Ribbentrop-Molotov, catalogând că apariția unor materiale istorice similare celor expuse de Karsai ca având o mentalitate ce contribuie la restaurarea ”neohortismului” în societatea maghiară contemporană. Opiniile istorice ale lui Craus denunță puterile occidentale considerându-le responsabile pentru realizarea pactului Molotov-Ribbentrop datorită politicii de pace de la Munchen și insistă pe ideea că statele est-europene limitrofe nu au avut o politică de cooperare cu URSS-ul în scopul contracarării agresiunii germane și politica de securitate colectivă a eșuat, ceea ce a contribuit la o izolare a Uniunii Sovietice. Articolul lui Craus a fost bine receptat de presa rusească.
Doar că la 21 iulie ”Népszabadság” a publicat o replică a profesorului L.Karsai, înserând articolul ”Lenin, Stalin, Hitler și Craus”. În concluzie profesorul Lazslo Karsai conchide că dacă pactul Ribbentrop-Molotov nu s-ar fi relaizat, cel de-al doilea război mondial, probabil, nu ar vi avut loc. Karsai l-a inclus pe Craus în lista ”leninștilor ortodocși” irecuperabili.
