Din atavismul unei jungle, în care poporul român nu a trăit niciodată, au răzbătut la orizont, tulburând suprafaţa limpede a omeniei noastre, câteva fiare cu chip de om, cari iată, au asasinat un om al datoriei şi au rănit mortal, cu gândul de a-l suprima, pe cel mai devotat soldat al ştiinţei româneşti şi pe un ilustru pedagog al virtuţilor noastre de muncă şi creaţie.
Atentatul acesta nu este izolat. S-ar părea că ceea ce s-a început acum 25 de ani, războiul care tindea la distrugerea neamului românesc, nu a luat nici acum sfârşit. Războiul şi pacea s-au suprapus oarecum, spălăcindu-se într-o icoană difuză a lumii postbelice, în care sângele vărsat din când în când prin acţiuni criminale, încearcă să tulbure apa limpede din râul vieţii.
Împotriva faptelor de această categorie, se ridică vechiul principiu al ordinei noastre strămoşeşti, violenţa trebuie învinsă prin violenţă.
Principiul acesta, învinge firea blândă a neamului românesc găsindu-şi corespondent şi în adagiul creştin <
Iată de ce, întreaga opinie publică românească, reclamă stăvilirea exemplară a actelor anarhice, prin unicul remediu compensator, Pedeapsa cu Moartea”.
Atentatul de Luni
„Ştirea odiosului atentat săvârşit luni după masă împotriva domnului rector Florian Ştefanescu Goangă a impresionat profund întreaga opinie publică a ţării, care vede în acest act de sălbatecă violenţă, o manifestare de barbarie şi primitivism, streină de firea românească.
Odiosul atentat s-a întâmplat luni după-masa la orele 17 la încrucişarea străzii Avram Iancu cu strada Corcheş, unde trei indivizi necunoscuţi, apăruţi din dosul unui pom, au tras şase focuri de revolver asupra d. rector Ştefănescu Goangă. Agentul de poliţie, Enache Gruia, care se afla aproape, a sărit imediat înaintea atentatorilor, reuşind să pună mâna pe doi din ei. Atunci, al treilea a descărcat în capul său trei gloanţe de revolver cari l-au omorât pe loc. Alte două gloanţe au prăbuşit la pământ pe d. Ştefănescu Goangă, care în prada unei puternice hemoragii a fost transportat imediat la clinica chirurgicală, unde i s-a făcut prima intervenţie chirurgicală, administrându-i-se şi o transfuzie de sânge.
Cum a fost rănit d. Ştefănescu Goangă
În cursul dimineţii ne-am interesa la Clinica Chirurgicală de starea dlui Rector. Am căutat să vorbim cu d.prof.dr. Alexandru Pop, care ne-a stat la dispoziţie cu cele mai preţioase informaţii. Pentru a spulbera versiunile unor ziare, d.prof. Pop ne-a declarat că un glonţ a intrat în abdomen fără să atingă vreunul din organele interne. Glontele a atins foarte puţin pleura dreaptă oprindu-se în spate. Pentru extragerea acestui glonţ urmează să se facă o nouă operaţie. Al doilea glonţ a intrat pe sub clavicula stângă, ieşind apoi prin omoplat. Glontele aceste a produs o puternică hemoragie, care pentru un om de statură mijlocie ar fi putut fi mortală. Fizicul robust al Rectorului a învins însă anemia produsă de hemoragie, astfel că dsa supravieţuieşte atentatului.
În prezent, starea ilustrului rănit este bună.
Măsuri luate de poliţie pentru prinderea atentatorilor
Imediat după consumarea atentatului poliţia şi inspectoratul de siguranţă din Cluj au luat toate măsurile pentru prinderea odioşilor atentatori. Localurile, sălile de spectacole şi toate locurile de reuniuni publice au fost închise, precum şi porţile de la case, pentru a nu putea scăpa nimeni neobservat pe străzi, cari au fost supuse unor razii generale.
Arestarea unui individ suspect în gara Cluj
Încă ieri seară poliţia a reuşit să aresteze în gara Cluj un tânăr individ suspect, care se pregătea să părăsească oraşul. Într-o servietă pe care o purta la el, s-a aflat material subversiv şi explozibile. Se pare că acest tânăr n-ar fi străin de acţiunile teroriştilor.
Tot în cursul zilei de ieri a fost arestat la Cernăuţi, un tânăr cu numele Făgădaru, care va fi adus la Cluj, asupra căruia de asemenea s-a aflat material explozibil.
Alte persoane arestate
După ample cercetări cari s-au urmat în întreg cursul nopţii de alaltăieri şi în cursul zilei de ieri, în urma unor indicii aflate de poliţie, au mai fost arestate încă o seamă de persoane suspecte al căror nume este ţinut deocamdată secret, în interesul cercetărilor.
Arestarea studentei Uţă
În cursul zilei de ieri, captura principală făcută de poliţia din Cluj o constituie arestarea studentei Uţă Geta asupra căreia s-a găsit o servietă care conţinea un revolver Browning şi numeroase documente compromiţătoare. Tânăra studentă este sora lui Dumitru Uţă, care a activat în cadrele legionare şi este în prezent dispărut.
După ce i s-a luat un interogatoriu amănunţit, studenta Uţă a fost pusă ieri seară în libertate, dovedindu-se că nu a ştiut nimic despre cele întâmplate şi despre conţinutul genţii.
Pe urmele asasinilor
Ultimele amănunte aflate de la poliţia locală, lasă să se spere că asasinii vor fi prinşi în cel mai scurt timp. O pălărie care a fost aflată într-un taxi de piaţă, despre care şoferul spune că este a unui călător care l-a purtat de mai multe ori în jurul pieţei pentru a coborî apoi la Teatrul Naţional, se credea că va furniza indicii preţioase, dar mai pe urmă s-a dovedit că ea este a unui bătrân, care a făcut aceste plimbări în stare de ebrietate.
Moţiune
În faţă odiosul atentat săvârşit luni, 28 noiembrie 1938 orele 17, împotriva Rectorului Universităţii din Cluj, Senatul întrunit azi în şedinţă, îşi exprimă în numele său, al profesorilor şi al studenţilor profunda lor durere şi indignare sufletească şi veştejeşte cu ultima energie acest act criminal şi nebunesc.
Totodată îşi exprimă întreaga afecţiune pentru Rectorul lor, lovit în cursul împlinirii datoriei, urându-i grabnică însănătoşire.
Ca semn de simpatie pentru Rectorul Universităţii, Senatul hotărăşte să suspende cursurile pentru zilele de 29 şi 30 noiembrie 1938”. [„Tribuna”, Anul I, nr.28, Cluj, 1 decembrie 1938].
