Materialul publicat în anul 1925 ne invită să păşim în minunata lume de sticlă a fabricii de la Turda, înfiinţată în anul 1921.
„De multă vreme ţinem să vizităm fabrica de sticlă din Turda, care prin aşezarea sa, cu terenurile de cuarţ ce posedă şi pot rivaliza cu cele mai bune cuarţuri din lume, cât şi prin bogăţia instalaţiilor sale moderne, este menită să devină cea dintâi fabrică de sticlă din ţară.
Această fabrică întemeiată în 1921 de către Banca Centrală de Industrie şi Comerţ din Cluj, împreună cu Banca Agrară şi Banca Victoria din Arad, cu un capital de 14.000.000 lei, posedă admirabile instalaţii de specialitate şi poate produce atât pentru satisfacerea cererei interne, cât şi pentru export cu deosebire în ţările balcanice.
Având ca preşedinte al consiliului de administraţie pe domnul dr. Petre Poruţiu, profesor universitar, şi ca administrator delegat pe domnul Ionel Comşa, directorul general al Băncei Centrale, este o garanţie că Fabrica de sticlă va avea un frumos viitor. Director al fabricei este domnul Iacob Triff, iar director tehnic este domnul inginer Gr. Bozdog.
Fabrica este alimentată cu gaz metan, transformat în putere mecanică electrică, iar pentru topirea sticlei gazul metan este folosit în trei cuptoare de o capacitate de producţie de 20-22 mii kg. sticlă zilnic. În imensul cuprins al fabricei lucrează aproape 600 de lucrători în majoritate specialişti străini, dintre aceştia fiind cam 130 sticlari specializaţi în suflarea sticlei.
Fabrica produce sticlă albă, sticlă jumătate albă şi sticlă verde, precum şi diferite articole de sticlă ca: butelii de bere şi vin, borcane diferite, articole presate, pahare, farfurii, compotiere, lămpi şi cilindre de lampă cu petrol, sticle pentru farmacii.
Construită în apropierea gărei Turda transbordare, în partea de sud a oraşului, fabrica posedă un bogat teren de 8 hectare, cu material prim pentru prelucrare.
Până acum, în aceşti trei ani de activitate, toată atenţia conducerei a fost concentrată asupra lucrărilor de instalare şi experienţelor de fabricare, spre a se ajunge la o fabricaţiune de prima calitate. Pentru aceasta partea de comercializare a căzut în al doilea plan şi nu s-a acţionat decât într-o prea mică măsură pentru cucerirea pieţei interne.
Acum însă, după câte suntem informaţi, ajungându-se la rezultate mai mult decât satisfăcătoare în fabricarea sticlei de lux şi a sticlei obişnuite, se pregăteşte o largă reorganizare a conducerei, în aşa fel încât produsele fabricei de primă calitate să pătrundă pretutindeni în ţară şi în străinătate. Avântul pe care îl va lua această întreprindere industrială se explică îndestul prin cele arătate mai sus şi cari reprezintă o muncă asiduă şi o experimentare bogată în resurse.
De altcum publicul, negustori şi consumatori, cunoaşte îndestul această fabrică şi pune mari speranţe în avântul pe care ea îl va lua.
Cu aceiaşi credinţă am părăsit şi noi frumoasa instalaţie a fabricei de sticlă din Turda”.
[„Ardealul economic, politic, social”, Anul I, nr.17, Cluj, 27 septembrie 1925].
