Premierul Victor Ponta a confirmat ca Mona Pivniceru va fi propusă judecator la Curtea Constitutionala, scrie jurnalista Ondine Gherghut de la Romania libera.Pivniceru isi primeste astfel rasplata pentru ca a subordonat Justiţie, prin subordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Victor Ponta a anuntat ca Mona Pivniceru merita sa fie nouă ani judecator al Curţii Constituţionale. In curand , la Curtea Constitutionala se vacanteaza locul Aspaziei Cojocaru si la scurt timp alte două locuri.
Primele negocieri ale Monei Pivniceru pentru a fi numita judecator la Curtea Constituţionala au apărut, anul trecut, în dosarul procurorilor CSM George Bălan şi Marcel Sâmpetru, care îşi negociau susţinerile pentru funcţiile de procuror general al României şi de procuror şef al DNA. Din interceptări, rezulta că şi-au negociat aceste funcţii şi cu Victor Ponta si Crin Antonescu.
Pivniceru a recunoscut atunci că i s-au făcut propuneri pentru funcţia de judecator la CCR, autodenuntându-se astfel în eventualitatea că ar fi fost citată la DNA.
Procurorii George Bălan şi Marcel Sâmpetru au fost puşi sub învinuire de DNA în iunie 2012 pentru că au folosit informaţiile unui şef de filială DGIPI- serviciul secret al Ministerului Administratiei şi Internelor – pentru a face trafic de influenţă, pentru a-l şantaja pe ministrul Transporturilor de atunci, Ovidiu Silaghi şi mai ales pentru a obţine funcţiile de procuror general şi pe cea procuror şef DNA. Prin inculpare, cei doi procurori au ieşit din cursa pentru şefia parchetelor.
Atunci, Mona Pivniceru care era magistrat la Inalta Curte de Casatie si Justiţie si presedintele Asociatiei Magistraţilor din România. Ea a recunoscut că a avut astfel de discuţii, că i s-a propus funcţia de judecător la Curtea Constituţională şi că i se pare normal să aibă astfel de discuţii.
Ulterior, ea a fost numita ministru al Justiţiei, misiunea ei declarată fiind numirea şefilor parchetelor. In ciuda recomandarilor Comisiei europene, Pivniceru a facut un simulacru de selectie, secretizat total, nominalizandu-i pe Tiberiu Nitu pentru functia de procuror general si pe Ioan Irimie pentru sefia DNA.
La audierile din CSM, cei doi nominalizati au demonstrat ca NU cunosc legile, ca NU cunosc instituţiile europene cu care ar trebui colabora, că nu au facut rechizitorii de trimitere în judecată. Cei doi au primit aviz negativ de la CSM, iar preşedintele ţării a refuzat numirea lor.
Ministrul Pivniceru a întârzâiat organizarea unei alte selectii pentru ca între timp să subordoneze CSM, ceea ce a si realizat prin revocarea din CSM, in stil comunist, fără motive, a judecatorilor reformişti Cristi Dănileţ şi Alina Ghica.
Prin acest stil comunist de execuţie, Pivniceru a intimidat alţi membri CSM care au trecut de partea ei pentru a nu fi şi ei revocaţi, intre care si şi patru din cinci membri ai Secţiei de procurori din CSM care vor pune întrebări viitorilor nominalizaţi ai ministrului Justiţiei pentru funcţiile de procuror general şi şef DNA.
Acum ar trebui să organizeze o nouă selectare de nominalizaţi, care trebuie supusi discuţiei unei secţii de procurori intimidata.
Uneltele prin care Pivniceru şi USL au reuşit subordonarea CSM au fost două organizaţii profesionale : Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Judecătorilor din românie, precum şi cu ajutorul unor baroni locali USL şi cu presiunile mitingiştilor conduşi de Cezar Avramuţă. membru PNL, premiat la congresul acestui partid pentru succesele obţinute gratie protestelor salee permanente.
La AMR preşedinţi de onoare sunt Pivniceru şi Viorica Costiniu, sotia fostului judecator de la Inalta Curte condamnat de prima instanta pentru corupţie in dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu.
Uniunea Judecătorilor din Romania a apărut în 2010 ca adversar al practicilor oculte ale AMR, dar a sfârşit prin a se alia cu adversarul. Presedintele UNJR este Natalia Roman, prietena Monei Pivniceru (PNL) şi a secretarului de stat Cristina Manda (PSD).
O mînă de ajutor pentru revocările din CSM au dat-o şi baronii locali ai USL ( după cum ne-au anunţat magistraţii de la mai multe judecătorii şi curti de apel) care au făcut presiuni în special la judecătoriile din ţară, care l-au revocat, fără motivare, pe Dănileţ, dar şi la Curţile de Apel, care au revocat-o pe Alina Ghica.
Revocările din CSM fără respectarea legilor, fără motivare a avut scopul subordonării CSM prin intimidarea celorlalti membri, care până atunci au votat respectînd legislaţia.
