Liderul UDMR crede că dacă aceştia nu ar fi ieşit atunci în stradă, astăzi comunitatea maghiară ar fi fost „învinsă, umilită”.”Nu e uşor să te gândeşti la trecut. Nu la cei 162 de ani trecuţi de la 1848, ci la o altă aniversare, la ce s-a întâmplat la Târgu Mureş acum douăzeci de ani. Şi aceea a fost o luptă pentru libertate, e timpul să o spunem, în sfârşit, clar: începând cu 10 februarie 1990, cu demonstraţia cu cărţi şi lumânări, s-a desfăşurat lupta pentru libertate a maghiarilor din Târgu Mureş. Această luptă pentru libertate a culminat în ziua de 20 martie. Dacă atunci maghiarii din Târgu Mureş şi din împrejurimi, de la Ernei până la Sovata, rămâneau acasă, dacă ţiganii, romii, cum îi numim azi, nu ni s-ar fi alăturat, azi am fi o comunitate învinsă, umilită. Aşa însă suntem şi azi aici, suntem maghiari, ne-am dobândit numeroase drepturi, şi ceea ce n-am reuşit încă, vom dobândi de acum înainte. Azi trebuie să ne amintim şi de această luptă pentru libertate. Mulţumim maghiarilor de acum douăzeci de ani, dintre care mulţi se află şi azi aici, cu noi, mulţumim şi ţiganilor, mulţumim şi acelor români care, în pofida tuturor presiunilor naţionaliste, au înţeles revendicările noastre”, a spus Marko Bela luni, în discursul ţinut în faţa a aproximativ 3000 de maghiari strânşi la Monumentul Secuilor Martiri din Tg Mureş.
Referindu-se la ziua de 15 martie, pe care a considerat-o „aniversarea unuia dintre momentele cele mai luminoase şi mai pure ale naţiunii maghiare”, liderul unional a insistat pe mândria de a fi maghiar.
„Mulţi ne întreabă, în zilele noastre, ce rost mai are mândria naţională, nu cumva conduce ea la naţionalism, la ură faţă de alte popoare? Nu, dimpotrivă, cel ce în mod îndreptăţit e mândru de istoria naţiunii sale, fiindcă are cu ce să se mândrească, acela nu are de ce să-i urască sau să-i dispreţuiască pe alţii. Cel ce are trecut, cel ce are în urma lui performanţe individuale sau colective, nu se ocupă de contestarea meritelor sau a trecutului altor naţiuni. Desigur că e bine şi să fii francez, german, italian sau român, nu contest acest lucru, dar noi suntem maghiari, noi ştim doar că e un sentiment înălţător să fim maghiari, mai ales acum, prin preajma lui 15 martie, când ne gândim la nemărginita dragoste de libertate a unui Kossuth Lajos sau Petőfi Sándor”, a afirmat politicianul maghiar.
Marko Bela a mai spus că sunt vremuri grele din punct de vedere material şi pentru maghiari, dar spiritual aceştia sunt mai bogaţi. „E bine să fii maghiar în această zi chiar şi în România, unde multe probleme ale noastre sunt încă nesoluţionate, unde, de multe ori, nu e uşor nici să fii om, pur şi simplu, darmite maghiar, nu e uşor să fii pensionar, nici tânăr în căutarea unui serviciu”, a mai spus Marko Bela.
Vicepremierul a afirmat că mai există încă oameni care suferă de „maghiarofobie”, amintind de o acţiune a conservatorilor, care ar fi organizat un miting la Bucureşti, pe strada Avram Iancu, unde este sediul UDMR.
„Azi, ce grimasă a destinului: ministrul Sănătăţii este un maghiar şi întrebarea care se pune este dacă va reuşi sau nu să gestioneze în aşa fel sistemul de sănătate românesc încât să fie medicamente suficiente pentru români şi maghiari deopotrivă. Azi aşteaptă medicamente de la un maghiar şi cei care au fost bolnavi şi acum douăzeci de ani, suferind de maghiarofobie”, a mai afirmat liderul maghiar.
Acesta i-a asigurat pe maghiari că va continua să folosească limba maternă chiar şi din poziţia de vicepremier. „Sunt atacat pentru că, în calitatea mea de viceprim-ministru, am trimis invitaţii cu antetul oficial al Guvernului din Bucureşti unor maghiari, în limba maghiară. Ţin să liniştesc toată lumea că şi în viitor voi scrie în limba maghiară celor care mi se adresează în limba maghiară. Am dobândit, deja, acest drept în această ţară, oricine orice ar spune. Să fim mândri şi de acest lucru”, a spus Marko Bela, adăugând că nu vor „permite oricui ar încerca, din nou, să exileze limba maghiară din viaţa publică”.
Referindu-se la arborarea drapelului secuiesc pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, Marko Bela consideră că acest lucru nu este grav. „Nu e nicio problemă. Aceste simboluri regionale, comunitare de ce n-ar putea să existe unde avem o astfel de voinţă a comunităţii locale. Important este că, pe lângă aceste simboluri, repete încă odată locale, regionale, să respectăm simbolurile oficiale, să respectăm simbolurile naţionale şi tricolorul românesc şi în cazul nostru şi tricolorul maghiar. În rest, bineînţeles că există o aspiraţie a secuilor, a altor comunităţi de a-şi impune identitatea inclusiv prin simboluri. Este un lucru pozitiv”, a spus Marko.
Politicianul maghiar şi-a încheiat discursul spunând din nou că cere desecretizarea documentelor legate de evenimentele de la Tg Mureş. „Nu ştim cu adevărat nici ce s-a întâmplat, aici, la Târgu Mureş, cu douăzeci de ani în urmă, cine au fost cei care au organizat pogromul, cine a pus la cale şi a organizat represaliile antimaghiare. Cine sunt cei ce au instigat? Cine sunt răspunzători pentru ce s-a întâmplat? Cine sunt ei, câţi sunt cei care şi astăzi tresar când aud că vrem să se afle adevărul. Căci adevărul trebuie devoalat! Cerem ca documentele legate de evenimentele din 19 şi 20 martie 1990 să fie făcute publice, să fie desecretizate. Avem dreptul să ştim cine sunt vinovaţii. Aceasta este în interesul fiecărui om cinstit, maghiar sau român, deopotrivă, fiindcă dacă ştim ce s-a întâmplat, vom putea evita să se mai întâmple vreodată. Trebuie să creăm aici, în Transilvania, în România, o viaţă liberă, egală, frăţească, aşa cum au visat Petőfi Sándor şi tovarăşii săi. Cu alte cuvinte o democraţie adevărată”, a spus Marko Bela.
Manifestările organizate la Tg Mureş cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni s-au încheiat fără incidente. La Monumentul Secuilor Martiri s-au adunat aproximativ 3000 de etnici maghiari, care au asistat la momente artistice şi au ascultat discursurile politicienilor.
Festivităţile au început cu intonarea imnului secuiesc şi s-au terminat cu imnul Ungariei. Mesajul preşedintelui Traian Băsescu a fost citit în limba română de către prefectul Marius Paşcan, iar cel al premierului Emil Boc în limba maghiară de către subprefectul Barczi Gyozo. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti Fuzeş Oszkar a citit mesajul premierului Bajnai Gordon.
