Primul referendum românesc a avut loc între 10 şi 14 mai 1864 şi a privit aprobarea Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, la propunerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Al doilea plebiscit din România a avut loc între zilele de 2 şi 8 aprilie 1866. În urma lui, Principele Carol de Hohenzolern a fost ales domnitor al Principatelor Române.
A urmat plebiscitul din 24 februarie 1938, prin care a fost aprobată Constituţia României, numită şi ‘Constituţia Caroliană’, adoptată la iniţiativa Regelui Carol al II-lea. Astfel, a fost abrogată Constituţia din 1923 şi s-a instaurat ‘dictatura regală’. Conform cifrelor oficiale, doar 0,13 % din participanţii la plebiscit s-au opus proiectului regal.
Următoarele două plebiscite au avut ca temă politica dusă de generalul Ion Antonescu. Primul s-a desfăşurat între 2 şi 5 martie 1941. Cel de-al doilea plebiscit referitor la politica dusă de mareşalul Antonescu a avut loc între 9 şi 16 noiembrie 1941.
Patruzeci şi cinci de ani mai târziu, s-a desfăşurat al şaselea referendum din istoria României, organizat de conducerea comunistă a României, la 23 noiembrie 1986. Cu acea ocazie, s-a hotărât reducerea cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare de către Republica Socialistă România.
A urmat, în anul 1989, un referendum organizat de preşedintele României de atunci, Nicolae Ceauşescu, prin care s-a introdus în Constituţia României o clauză care interzicea pe viitor luarea de împrumuturi externe.
Primul referendum postedecembrist din România a fost organizat la data de 8 decembrie 1991. El a adus aprobarea unei noi Constituţii a României.
Citiţi mai multe pe RFI.ro.
