Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat crearea unui nou fond strategic UE pentru investiţii destinat mobilizării a cel puţin 315 de miliarde de euro în următorii trei ani pentru a relansa economia europeană. După prezentarea sa de miercuri din plenul Parlamentului European, deputaţii din majoritatea grupurilor politice și-au exprimat sprijinul pentru acest proiect, potrivit biroului de presă al Parlamentului European.Președintele Juncker a spus că planul său se bazează pe trei piloni. Este vorba de crearea unui noi Fond European pentru Investiţii Strategice în luna iunie 2015, susţinut de 21 de miliarde de euro din bugetul UE şi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), pentru a mobiliza cel puţin 315 miliarde în investiţii suplimentare în perioada 2015 – 2017, în al doilea rând este vorba de stabilirea unei ”conducte de proiecte”, dublate de un program de asistenţă, pentru a canaliza investiţiile către zonele unde nevoile sunt mai mari, iar în al treilea rând este vorba de o foaie de parcurs pentru a face Europa mai atractivă pentru investiţii şi pentru a înlătura blocajele de reglementare
Ce spun liderii grupurilor politice
Liderul grupului PPE, Manfred Weber (DE), a spus că susține acest proiect. ”Mobilizarea capitalului privat este mai bună decât datorii suplimentare”, subliniind totuşi că statele membre trebuie să continue reformele structurale pentru că, ”dacă procedurile legale durează atât de mult ca în Italia, dacă pieţele forţei de muncă sunt rigide ca în Franţa şi dacă procedurile de planificare durează luni şi ani aşa cum se întâmplă în ţara mea, atunci nu trebuie să ne surprindă că nu prea sunt investiţii”, a afirmat Weber.
Liderul grupului S&D, Gianni Pittella (IT) a spus: ”Am fi vrut să vedem mai mulţi bani publici, mai multe investiţii, dar este un bun început”. El a subliniat că grupul său nu este interesat în ”ce spun agenţiile de credit – suntem interesaţi de viaţa oamenilor”. Pittella i-a amintit lui Juncker că grupul S&D l-a sprijinit cu condiţia ca pachetul de investiţii să fie realizat, iar Parlamentul să fie pe deplin implicat.
Liderul grupului ECR, Syed Kamall (UK), a întrebat: ”Cum putem să fim siguri că va fi o stropitoare care va stimula creşterea? Cum să fim siguri că nu va fi o inundaţie guvernamentală care va şterge investiţiile private? Cum să fim siguri că nu va fi un sistem de irigaţii privat care nu va fi pornit niciodată? Avem nevoie de răspunsuri detaliate la unele dintre întrebările noastre (…) Poate atunci vom putea sprijini acest proiect”.
Liderul grupului ALDE Guy Verhofstadt (BE) a subliniat că investiţiile trebuie sprijinite de reforme structurale în statele membre. ”Poate reforma pieţei de muncă trebuie să devină o condiţie pentru a primi fonduri”, a sugerat el, subliniind nevoia de a definitiva pieţele unice digitală, a energiei şi de capital. ”Altfel, banii vor fi pierduţi pe scară largă”, a spus el. Verhofstadt a sugerat şi exceptarea utilizării fondurilor de la taxe pentru a atrage şi mai multe investiţii private.
Pentru grupul GUE/NGL, Dimitrios Papadimoulis (EL) i-a spus lui Juncker: ”pachetul pe care l-aţi prezentat este format din cuvinte goale. 16 miliarde de euro vin din bugetul UE şi 5 miliarde de la BEI. Nu există niciun euro provenit din surse proaspete, iar dumneavoastră aţi promis că veţi crea un efect de încurajare, multiplicând fondurile cu 15. În această perioadă de stagnare şi recesiune în zona euro, niciun economist din lume nu ar crede acest lucru”.
În numele grupului Verzi/ALE, Philippe Lamberts (BE), a considerat pachetul de investiţii ”ca fiind plin de bune intenţii”, subliniind nevoia de a ”încheia economia de cazinou”. El a argumentat că ”lupta împotriva fraudei şi evaziunii fiscale” ar trebui să fie ”parte integrală” a planului şi a subliniat nevoia de concentrare pe o energie mai verde în UE. ”Nu ar trebui să îi dăm un miliard pe zi lui Vladimir Putin şi sistemului său energetic”, a spus el.
Patrick O’Flynn (UK) în numele grupului EFDD a spus că Juncker se pregăteşte să arunce alţi bani în proceduri care s-au dovedit nefuncţionale în trecut, în timp ce problema principală este euro, ca monedă unică, pentru că le împiedică pe statele membre din sudul Europei să permită deprecierea monedelor naţionale, creând astfel condiţii mai favorabile pentru investiţii.
Ce spune Comisia Europeană
În numele Comisiei Europene, vice-preşedintele Jyrki Katainen a spus că noul fond va maximiza impactul asupra economiei reale, va debloca investiţiile publice şi private în proiecte reale şi va crea locuri de muncă. El a mai subliniat şi contribuţia statelor membre la fond ca fiind neutră în relaţie cu Pactul de Stabilitate şi Creştere. Fondul va cuprinde, de asemenea, ”o nouă abordare la nivel european – o modificare a modului în care sunt utilizaţi banii publici”, mai ales prin sprijinirea împrumutului mai riscant.