Suma de 1,5 miliarde de euro este condiţionată de bugetul pentru 2010, care nu poate fi avizat din cauza disputelor de pe scena politică. România riscă să rămână fără banii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), necesari pentru plata pensiilor şi salariilor, dacă bugetul pentru 2010 nu va fi aprobat de parlament până pe 10 decembrie.„Condiţia ca FMI să meargă mai departe cu acordarea tranşelor este ca bugetul pe 2010 să fie aprobat înainte de ultima şedinţă a FMI din acest an, programată pentru 14-15 decembrie”, a declarat, pentru EVZ, Mihai Tănăsescu, reprezentantul FMI în România, după întâlnirile avute, joi, cu premierul Boc şi liderii PNL şi, ieri, cu cei ai PSD.
România riscă să rămână fără banii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), necesari pentru plata pensiilor şi salariilor, dacă bugetul pentru 2010 nu va fi aprobat de parlament până pe 10 decembrie.
„Condiţia ca FMI să meargă mai departe cu acordarea tranşelor este ca bugetul pe 2010 să fie aprobat înainte de ultima şedinţă a FMI din acest an, programată pentru 14-15 decembrie”, a declarat, pentru EVZ, Mihai Tănăsescu, reprezentantul FMI în România, după întâlnirile avute, joi, cu premierul Boc şi liderii PNL şi, ieri, cu cei ai PSD.
Reprezentanţii Fondului au dat un ultimatum liderilor politici să lase deoparte disputele şi să ajungă la un acord privind aprobarea bugetului pe 2010. „E un test de maturitate politică şi partidele ar trebui să înţeleagă acest lucru”, a adăugat Tănăsescu, după discuţiile cu liderii PSD. Mesajul a fost înţeles şi de liderii opoziţiei. Mircea Geoană a anunţat că PSD este dispus să faciliteze guvernului Boc atingerea obiectivului de a aproba bugetul până la data-limită.
Geoană: „Va trebui să găsim formula juridică potrivită”
Concluzia FMI a fost formulată după o serie de întâlniri cu liderii partidelor politice. Reprezentanţii instituţiei au cerut ca bugetul să fie aprobat chiar de cabinetul Boc. Problema de care se loveşte condiţia FMI este aceea că România este condusă de un guvern interimar cu atribuţii limitate.
Cabinetul Boc nu poate emite proiecte de legi şi are nevoie de o derogare de la parlament. Deşi, deocamdată, soluţia nu a fost identificată, o variantă luată în calcul ar fi ca parlamentul să dea o lege de abilitare a guvernului interimar să trimită proiectul de buget.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a precizat că „vom da ţării un buget până în decembrie. Din punctul nostru de vedere va trebui să găsim formula juridică potrivită astfel încât un proiect de buget pe anul 2010 să fie aprobat de parlament, în colaborare cu guvernul în exerciţiu, dincolo de situaţia precară în care se află”. Şi vicepreşedintele PSD Cristian Diaconescu consideră că „e o problemă naţională şi ar trebui luată în serios de toată lumea”.
Antonescu: „Am luat act de condiţiile FMI”
La rândul său, liderul PNL Crin Antonescu spune că şi liberalii au luat act de condiţiile FMI, într-o întâlnire cu reprezentanţii instituţiei.
“Fie într-un timp foarte scurt, până spre jumătatea lunii decembrie, se rezolvă câteva chestiuni pe care le-au convenit cu fostul guvern şi anume un buget, care să aibă deficit de 5,9%, adoptarea legii pensiilor, legii responsabilităţii fiscale, legii unice a salarizării în acest timp, fie nu ne dau banii şi revin în ianuarie, după ce situaţia politică din România se presupune a se aşeza”, a declarat pentru EVZ Crin Antonescu.
El a susţinut că modalitatea cea mai sigură de a rezolva această situaţie este existenţa unui guvern care să aibă dreptul de a trimite parlamentului un buget şi că acest lucru
se poate realiza prin nominalizarea de către Traian Băsescu a lui Klaus Johannis ca premier.
Hopul de la Curtea Constituţională
FMI a cerut, iniţial, României un proiect de buget prin care să se angajeze că deficitul va fi de maximum 5,9%. Şansele ca formula de buget să corespundă cu cerinţele din acordul cu FMI – deficit de maximum 5,9%, cu reducerea numărului de agenţii guvernamentale – au fost însă diminuate şi de Curtea Con stituţională, care a amânat până pe 9 decembrie o decizie privind legea privind raţionalizarea cheltuielilor publice. Potrivit unor surse din cadrul Curţii Constituţionale, termenul ar putea fi însă devansat.
„Nu prea am mai făcut noi asta, dar nimic nu ne opreşte. Procedura civilă prevede preschimbarea termenului de judecată la cerere”, a explicat unul dintre judecătorii Curţii, adăugând că această iniţiativă poate veni fie din partea contestatarului iniţial al legii, adică PNL, fie din partea guvernului, a preşedintelui Senatului sau a Camerei Deputaţilor, cărora li s-au solicitat puncte de vedere în acest caz.
