De Ioana Borza
Administrația locală clujeană este un bun exemplu în care lipsa de transparență este deghizată într-un șuvoi de informații nerelevante. Cei care conduc orașul par să fi devenit adevărați maeștri ai amănuntului nesemnificativ. În tot acest timp, informații importante pentru comunitate sunt ”uitate” sau nu sunt comunicate deloc.
Emil Boc este primul comunicator al Primăriei, deci este responsabil în cel mai înalt grad pentru o astfel de situație. Primăria este o instituție publică, în slujba și folosul cetățeanului, iar primarul trebuie perceput prin ceea ce face pentru comunitate și prin implicarea activă în viața acesteia, nu prin publicitatea propriei persoane. Altfel, el nu este decât un politician de duzină, avid de imagine, și nu un manager al comunității locale. În acest context, nu este permis ca o problemă a peste 500 de cetățeni ai Clujului, domiciliați pe strada Edgar Quinet, să treneze de mai bine de două luni, ca oamenii să primească un răspuns concret. Oamenii au cerut, pur și simplu, ca strada pe care locuiesc și unde există un ansamblu imobiliar ridicat de un investitor privat, care a primit din partea Primăriei toate autorizațiile cerute de lege, să fie trecută în domeniul public. Administrația locală trebuie să le ofere un răspuns pertinent. Însă acest lucru nu s-a întâmplat Au trecut aproape două săptămâni de la ultima ședință de Consiliu Local, sedință în cadrul căreia li s-a promis ferm că vor primi un răspuns a doua zi și încă acești oameni, care plătesc taxe și impozite, nu au primit un document oficial. Un alt exemplu elocvent este declarația doomnului Emil Boc, cum că la nivelul anului 2012, s-au cheltuit 300 milioane lei, respectiv 31 la sută din bugetul Clujului, pentru educație și cultură. Din păcate, clujenii nu au simțit acest lucru, ceea ce denotă un prost management al banilor publici alocați pe proiecte, dar și o lipsă de transparență în modul de cheltuire al acestora. Ar fi interesant de văzut proiectele în care s-a investit, gradul lor de vizibilitate și beneficiul de imagine pe care l-au adus Clujului. Și asta cu atât mai mult cu cât ne dorim să fim Capitală Culturală Europeană. Drumul pânăla concretizarea acestui proiect, pe care îl susținem cu toții, începe cu primul pas. Iar acest prim pas este reprezentat de exercițiile de transparență care sunt obligatorii pentru orice municipalitate modernă.