Examenul auto, căsătoriile şi şedinţele CJ se pot ţine în limba maternă

Comisia pentru drepturile omului a decis, miercuri, că examenele pentru permisul auto pot fi susţinute şi în limba minorităţilor, căsătoriile pot fi oficiate în limba maternă cu condiţia ca ofiţerul stării civile să cunoască acea limbă, iar şedinţele CJ pot fi ţinute în limba maternă, dar traduse.Deputatul PC Sergiu Andon a declarat, miercuri, că membrii Comisiei pentru drepturile omului au ajuns cu dezbaterile asupra Statutului minorităţilor naţionale la articolul 38.
„Discuţiile au fost uneori aprinse, chiar cu ironii tăioase, dar în final cu ajungerea la formulări reciproc acceptabile şi care conturează o lege bună”, a spus Andon.
Potrivit acestuia, una dintre dispute a fost generată de reglementarea din proiectul iniţial care priveşte posibilitatea autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ, cultură sau ONG-uri să emită înscrisuri exclusiv în limba minorităţilor.
„Opoziţia a semnalat două mari dezavantaje: faptul că se pot emite şi acte publice numai în limbile minorităţilor şi că înscrisurile respective deveneau inaccesibile populaţiei care nu ştie decât limba oficială a statului. Era şi un motiv de neconstituţionalitate pentru că, conform Legii fundamentale, limba oficială e româna”, a explicat Andon.
Potrivit acestuia, deputaţii au ajuns la un compromis prin eliminarea autorităţilor publice dintre instituţiile care pot emite înscrisuri în limba maternă, rămânând printre emitenţi doar instituţiile de invăţământ, cultură, culte, ONG-uri şi alte entităţi.
„În al doilea rând, s-a prevăzut ca înscrisurile respective – diplome, procese verbale – să fie redactate atât în limba română cât şi a minorităţii respective, cu concesia finală să aibă valabilitate ca şi actele emise în limba română”, a precizat conservatorul. Potrivit acestuia, forma finală a acestui articol a fost acceptată şi de UDMR şi a înregistrat un singur vot împotrivă.
Andon a adăugat că s-a decis că examenele pentru permisele de conducere auto pot fi susţinute şi în altă limbă decât cea română, „acolo unde acest lucru se justifică”. „Căsătoriile pot fi oficiate la cererea părţilor în limba minorităţii, cu condiţia ca ofiţerul stării civile să cunoască acea limbă”, a anunţat deputatul o altă decizie a Comisiei, arătând că această formulare este concordantă cu cea din Codul civil.
„Dacă ofiţerul stării civile nu cunoaşte limba maghiară, nu se poate oficia căsătoria într-o limbă pe care n-o cunoaşte. Este de presupus că, în localităţile în care există pondere a unei populaţii minoritare, ofiţerul stării civile cunoaşte şi limba cealaltă, ţine de buna convieţuire a lor să aibă funcţionari ai primăriei care să ştie şi limba cealaltă”, a subliniat el. De asemenea, s-a decis ca, în actele de stare civilă, transcrierea numelui cu ortografia din limba minorităţii să se facă, la cererea celui care face declaraţia de stare civilă, folosindu-se alfabetul latin, inclusiv accentele din celelalte limbi.
În plus, deputatul a precizat că s-a decis ca şedinţele consiliilor judeţene şi locale să poate fi ţinute în limba maternă, asigurându-se însă traducerea şi în limba română.
Andon a arătat că dezbaterile pe subiectele sensibile rămase netranşate vor fi reluate după finalizarea tuturor articolelor din statut.
„Să parcurgem întâi cât mai mult din lege, să se formeze o încredere între părţi”, a conchis deputatul.