Ancheta a fost realizată în luna mai – în punctul culminant al crizei financiare europene – şi a fost publicată pe 26 august. 72% dintre europeni sprijină ideea unei supravegheri mai stricte de către UE a activităţilor celor mai importante grupuri financiare internaţionale, ceea ce reprezintă o creştere de patru puncte procentuale în raport cu ultima anchetă Eurobarometru din toamna anului 2009. Principalele preocupări ale europenilor în legătură cu criza erau următoarele: situaţia economică actuală (40%,procent neschimbat în raport cu toamna anului 2009), şomajul (48%, minus trei puncte procentuale) şi creşterea preţurilor (20%, plus un punct). De asemenea, criza a influenţat percepţia cetăţenilor cu privire la UE:40% dintre europeni asociază UE cu euro (plus trei puncte), 45% cu libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în UE (minus un punct) şi 24% cu pacea (minus patru puncte).
„Faptul că o majoritate clară se pronunţă în favoarea unei consolidări a guvernanţei economice europene arată că, pentru cetăţeni, UE reprezintă o parte decisivă a soluţiei în faţa crizei,” a afirmat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care deţine, de asemenea, portofoliul comunicării. „Ancheta noastră de primăvară – realizată în momentul culminant al crizei – reflectă perioada dificilă şi provocările cu care s-au confruntat europenii în cursul ultimelor luni. De atunci, UE a adoptat măsuri importante şi îndrăzneţe pentru a restabili încrederea. Graţie acestor măsuri, moneda euro s-a restabilit şi observăm în prezent un început de creştere în cadrul marilor economii europene. Cu siguranţă, este prea devreme să proclamăm victoria. Cu toate acestea, avem în prezent şansa de a modela guvernanţa economică europeană, în favoarea căreia se pronunţă cetăţenii UE, astfel încât Europa să răspundă preocupărilor acestora.”
Rezultatele anchetei Eurobarometru din primăvara anului 2010 relevă aşteptările tot mai mari ale cetăţenilor în legătură cu Uniunea Europeană: un număr tot mai mare de europeni (26%, +4 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009) consideră că UE, şi nu Statele Unite sau G20, se află în cea mai bună poziţie pentru a lua măsuri eficiente de combatere a crizei.
De asemenea, există o cerere tot mai mare pentru o coordonare mai strânsă a politicilor economice şi financiare la nivelul UE:75% dintre cetăţeni doresc o guvernanţă economică europeană mai puternică (+2 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009 şi +4 puncte în comparaţie cu luna februarie 2009). Guvernanţa economică se bucură de sprijinul cel mai puternic în Slovacia (89%), Belgia (87%) şi Cipru (87%). S-a observat o modificare majoră de opinie în favoarea unei guvernanţe economice mai puternice în mai multe ţări, în special, în Finlanda şi Irlanda (+13 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009), Belgia şi Germania (+7 puncte), Austria, Luxemburg şi Slovacia (+6 puncte), precum şi în Ţările de Jos (+5 puncte).
Majoritatea europenilor sunt conştienţi de provocările importante cu care se confruntă în prezent toate ţările din UE: 74% sunt de acord cu privire la faptul că ţara lor are nevoie de reforme pentru a face faţă viitorului (+1 punct în comparaţie cu toamna anului 2009) şi 71% sunt gata să accepte aceste reforme în beneficiul generaţiilor viitoare (procent neschimbat). Europenii ezită cu privire la cea mai bună modalitate de a stimula redresarea economică: 74% consideră că măsurile de reducere a deficitelor şi a datoriei publice naţionale nu pot aştepta (85% în Suedia, 84% în Ungaria, 83% în Germania, 82% în Belgia şi Cipru şi 80% în Republica Cehă, Grecia şi Slovenia). În paralel, în UE-27, 46% dintre cetăţeni sprijină, de asemenea, utilizarea deficitelor publice pentru stimularea activităţii economice (în comparaţie cu 36%, care sunt împotrivă şi 18%, care nu au exprimat nicio opinie). În cele 16 ţări din zona euro, rezultatul este diferit: 42% dintre cetăţeni sunt împotriva utilizării deficitelor publice, în timp ce 41% sprijină această idee.
Context
La 12 mai şi la 20 iunie, Comisia Europeană a prezentat propuneri care vizau consolidarea guvernanţei economice şi îmbunătăţirea supravegherii reformelor structurale şi a politicilor bugetare în cadrul UE.
Detalii la adresa:http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb73/eb73_en.htm
