Dublă distincție pentru membrii Familiei Regale

Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României au devenit cetățeni de onoare ai județului Cluj. Ceremonia, organizată de Asociația Cluj Today și de Consiliul Județean Cluj, a fost găzduită în Sala Auditoriul Maximum a Universității Babeș-Bolyai, universitate care a purtat în perioada interbelică numele Regelui Ferdinand I. Majestatea Sa, Regele Mihai I, este Profesor Honoris Causa al universității clujene. Clădirea în care se află sala a fost inaugurată în anul 1937, de către Regele Carol al II-lea, în prezența Principesei Ileana a României. Alteța Sa Regală, Principele Radu al României, a subliniat legătura strânsă de-a lungul istoriei dintre Cluj și Casa Regală a României.”Vă datorăm această cinste formidabilă de a deveni cetățeni de onoare ai județului Cluj, dar datorăm această cinste și Regelui Ferdinand și Reginei Maria fără de care n-am fi fost acum aici. Ei au iubit mult Clujul, tot atât de mult pe cât l-a iubit Regele Carol al II-lea și, desigur, Majestăților Lor de astăzi”, a spus Principele Radu al României.

La ceremonie au asistat și Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei și Baronul Johannes von Holzhausen. Ultimii doi sunt descendenți ai Principesei Ileana. Titlurile de cetățeni de onoare ai județului Cluj nu au fost singurele distincții primite de Altețe Lor la Cluj. Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu, Arhiducesa Maria Magdalena și Baronul Johannes von Holzhausen au primit și Crucea Sfântul Iosif, cea mai înaltă distincție pe care o poate acorda episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu.
„Documentele vremii stau în continuare mărturie şi aici şi putem spune că momentul pe care îl trăim este un moment istoric, firul istoriei rupt brutal pentru 41 de ani de regimul fără Dumnezeu al Partidului Comunist pare că astăzi din nou se reînnoadă.
Ne amintim cum înaintaşul nostru de vrednică şi aleasă pomenire, primul Cardinal al neamului românesc, Eminenţa Sa Iuliu Hossu, citea în faţa mulţimilor entuziaste actul Rezoluţiunii Marii Adunări Naţionale de unire a Transilvaniei cu Ţara Mamă, la Alba Iulia. La încheierea acelui discurs, Marele Arhiereu spunea: «De acum o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu şi pe credinţa poporului Său». Apoi, împreună cu confraţii ortodocşi, au dus Proclamaţia Unirii Majestăţii Sale, Regelui Ferdinand, la Bucureşti. În cuvântul introductiv de atunci, Înaltul Prelat a rostit o frumoasă metaforă: «Dacă pentru strămoşii noştri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la Bucureşti. Acesta este Sionul neamului românesc!», spunea atunci Marele Arhiereu. Paradoxal, 30 de ani mai tîrziu, tocmai de acolo din «Sionul neamului românesc», a început Drumul Crucii, atât pentru Majestatea Sa Regele Mihai I al României, cât şi pentru Episcopul mărturisitor al credinţei, Iuliu Hossu”, a spus episcopul Florentin Crihălmeanu.