Dezbatere publică despre siguranţa cetăţeanului

Consiliul Civic Local a organizat ieri, 16 decembrie, în Sala de sticlă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, o dezbatere publică pe tema siguranţei cetăţeanului. Cerşetoria şi furturile au fost subiectele abordate, în vederea găsirii unei soluţii.La întrunire au luat parte membrii ai Consiliului Civic Local, directori din cadrul Direcţiei Poliţiei Comunitare din Cluj-Napoca, vicepreşedintele Judecătoriei Cluj-Napoca, Vasile Grunea, primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, Eugen Crişan, Comisarul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Marcel Bontidean, dar şi simplii cetăţeni.
Temele abordate de aceştia au fost cerşetoria şi furturile, două probleme pentru care, deocamdată nu există soluţii concrete din cauza carenţelor de la nivel juridic şi de la nivelul forţelor de ordine.
Datorită legislaţiei şi procedurilor greoaie, fenomenul cerşetoriei este dificil de combătut. Cu toate acestea, numărul persoanelor care apelează la mila publicului a scăzut faţă de anul 2004, când zilnic erau ridicaţi de stradă 20 de cerşetori. Acum sunt prinşi în medie 4-5 cerşetori activi. Aceştia sunt transportaţi la Azilul de pe strada Oaşului numărul 298, unde, după identificare, sunt luate măsurile necesare. “Avem zilnic două echipaje care se ocupă cu acest fenomen. Sunt probleme la identificarea lor pentru că mulţi nu au acte şi astfel, nu pot fi sancţionaţi”, a declarat directorul Poliţiei Comunitare din Cluj Napoca. Multe dintre persoanele care îşi câştigă astfel existenţa nu sunt localnici, iar odată ajunşi la azil aceştia fac tot posibilul pentru a se întoarce în stradă. Aplicarea amenzilor nu este o soluţie, pentru că 99% nu sunt achitate. Nici transformarea acestora în muncă în folosul comunităţii nu e o opţiune, deoarece persoanele în cauză nu se prezintă la punctele unde sunt chemaţi pentru a munci. S-a vehiculat şi ideea că organizaţiile nonguvernamentale care se ocupă de acest aspect şi primesc finanţare de la Primărie să se implice mai mult. Se doreşte, de asemenea, educarea celeilalte părţi, care încurajează indirect cerşetorii în ceea ce fac şi anume persoanele care le dau bani. În ceea ce priveşte furturile, spargerile din maşini sunt cele mai frecvente, întrucât acest an au fost înregistrate peste 1800 de astfel de acţiuni. Societăţile civile se află pe locul doi cu 786 de furturi, urmate de ce din locuinţe, unde s-au înregistrat 694 de cazuri.
Marcel Bontidean s-a plâns de numărul insuficient de agenţi de poliţie: “Noi avem 533 de politişti în acest moment. Eu lucrez în Poliţie de 24 de ani, dintre care 9 în funcţii de conducere şi atunci erau tot atâţia poliţişti. Acest număr e unul foarte mic în condiţiile în care la prânz, în Cluj-Napoca sunt 550 – 600 de mii de persoane. Există un studiu socologic pentru aceste date” a spus acesta.
În cazul furturilor auto, şeful Poliţiei clujene a explicat că vinovaţi sunt chiar pagubiţii, care lasă la vedere diferite bunuri valoroase precum sisteme antiradar şi GPS. “Tot oraşul e o mare parcare. Oamenii sunt neglijenţi. A scăzut numărul de casetofoane furate, pentru că acum proprietarii oferă altceva hoţilor. Îşi lasă sistemele antiradar şi cele GPS în maşină pe timpul nopţii. În cele trei parkinguri nu s-a înregistrat niciun furt.” a adăgat acesta. În cazul furturilor din societăţile comerciale, vinovaţi sunt tot cei care ajung să fie furati. „80% dintre societăţile comerciale unde se înregistrează furturi nu au sisteme antiefracţie, deşi legea îi obligă. Preferă să plătească o amendă, decât să dea 1.000 de euro pe un astfel de sistem”, a continuat Bontidean. Cu toate acestea, numărul tâlhăriilor a scăzut de la 58 în 2008 la doar 38 în acest an. Numărul intervenţiilor prin numărul de urgenta 112 a fost în acest an de 15.431, iar cel al dosarelor penale în 2009 a fost de 110 mii, iar în fiecare an acest număr a crescut cu 500 – 600.
Eugen Crişan, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, a menţionat că legislaţia cu care se lucrează este depăşită, numărul personalului este foarte mic şi cu putină experienţă, iar infractorii se specializează pe zi ce trece. Un alt aspect care îngreunează aceste proceduri este faptul că martorii nu doresc să se implice pentru a nu fi implicaţi în procese lungi.