Cum îşi propune România să nu mai fie „ţară periferică” în UE?!

Perspectivele de aderare oferite Balcanilor de Vest sau Ucrainei bucură ţări precum România, care se află la marginea geografică a Uniunii şi care trebuie să cheltuiască sume serioase pentru a-şi securiza graniţele, scrie săptămânalul german de afaceri Wirtschaftswoche. Publicaţia germană remarcă faptul că, imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie, „tema extinderii Uniunii Europene a şi revenit pe agenda de la Bruxelles”.”Aderarea României şi Bulgariei în 2007, pe care mulţi au considerat-o ca fiind prea timpurie, a determinat ca la Bruxelles, mai ales la vechii membri ai UE, să se instaureze o oboseală a extinderii. Acest lucru se explică prin faptul că vechile state membre au constatat că, odată ce noile ţări se instalează în Uniune, presiunea de a realiza reforme interne este mult mai greu de exercitat decât atunci când încă se duceau negocieri de aderare”, scrie Wirtschaftswoche, citat de NewsIn.
Dar, în contextul în care UE are un nou tratat, „multe ţări doritoare de aderare speră într-o nouă şansă”. Săptămânalul subliniază că timp de mulţi ani Germania şi Franţa au consolat potenţiali candidaţi folosindu-se de scuza că atât timp cât nu există o nou tratat fundamental în baza căruia să se poată duce negocieri, UE nu poate primi noi membri. „Acum argumentul tratatului nu mai este valabil, iar în acest context Germania face presiuni pentru o extindere „cu măsură’ „, comentează Wirtschaftswoche.
Publicaţia germană pare să fie nemulţumită de faptul că, în noua Comisie Europeană, politica de vecinătate nu va mai fi gestionată de comisarul pentru politica externă, ci de un comisar pentru extindere, care este din Cehia. „Aşa-numita politică de vecinătate destinată ţărilor care nu pot adera într-un viitor previzibil la UE nu va mai fi gestionată că până acum de comisarul pentru politică externă, ci a fost încredinţată noului comisar ceh pentru extindere, Stefan Füle”, scrie săptămânalul.
„Füle a lăsat multora impresia că va da până şi ţărilor ca Ucraina perspective de aderare. Acest lucru bucură ţări ca România, care se află la marginea geografică a Uniunii şi trebuie să cheltuiască mulţi bani pentru a-şi securiza graniţele. De aceea, ţările de la periferia Europei încearcă să se impună la Bruxelles pentru a reuşi să-şi aducă vecinii în aceeaşi barcă”, atrage atenţia Wirtschaftswoche.
Mai ales ţările din Balcanii de Vest, cărora li s-au dat încă din 2003 perspective de aderare, speră să existe o evoluţie rapidă în acest sens.
Ollie Rehn, comisarul pentru extindere, care îşi va încheia mandatul, a propus de curând începerea unor negocieri de aderare concrete cu Macedonia. În plus, statele membre au cerut CE să decidă asupra începerii discuţiilor şi cu Albania. La această situaţie se adaugă „o curioasă alianţă în PE, alcătuită din europarlamentari ai Germaniei, Austriei şi Ungariei, care susţine o aderare rapidă a Croatiei şi care obţinut ca finalizarea negocierilor de aderare pentru Croaţia să aiba loc în 2010”, scrie publicaţia.
Carl Bildt, ministrul de externe al Suediei, care deţine preşedinţia rotativă a UE, a susţinut recent un „discurs foarte entuziast privind extinderea UE”, consideră săptămânalul. „Vom avea o imagine mai măreaţă în lume, iar vocea noastră va evoca mai mult respect”, a spus el despre o Uniune extinsă.
Cu toate acestea, susţinători ai extinderii precum Bildt minimizează faptul că primirea unor noi membri în UE poate complica mecanismele de negociere interne, care şi aşa sunt deja suficient de complexe. Dacă toate ţările Balcanilor de Vest ar intra în UE, atunci acestea ar urma să primească opt comisari. Fosta Iugoslavie ar avea astfel mai mulţi comisari decât cele şase fondatoare ale Uniunii.