Cum au fost reconvertite fostele fabrici comuniste

Foarte multe dintre fostele fabrici care funcţionau în perioada comunistă au fost reinventate. Unele dintre ele au devenit centre ale industriei high-tech, în care îşi au centrele de cercetare – dezvoltare unele dintre cele mai importante companii din industria IT sau din domeniul roboticii. Altele au devenit importante centre culturale, care oferă spaţii de creaţie şi de expunere unor artişti de talie mondială. Aşa este cazul Fabricii de Pensule, unde îşi are atelierul pictorul Adrian Ghenie.

Cele trei decenii care au trecut de la căderea comunismului au adus la transformarea ţesutului urban al Clujului. În general, industria a migrat spre periferia oraşului sau chiar în afara Clujului, cum este cazul parcurilor industriale din Jucu şi din Apahida. Locul fabricilor a fost luat de centre artistice. Fabrica de Pensule este cel mai important astfel de centru. Fosta fabrică Tehnofrig a devenit, la rândul ei, un centru artistic, iar acest fenomen s-a întâmplat şi la Turda cu fosta Fabrică de Bere. ”Ultima a devenit un centru cultural apreciat şi datorită arhitecturii sale, care face parte din patrimoniul comun Europei Centrale şi care datează de pe vremea Imperiului Habsburgic”, spune istoricul Cristian Manolachi.

 

 

Alte foste fabrici au devenit centre ale IT-ului şi roboticii. Aşa s-a întâmplat cu fosta fabrică de tricotaje Someşul, cu fosta fabrică de dulciuri Feleacul sau cu fosta fabrică de mobilă Libertatea. ”Acest fenomen va continua”, este de părere omul de afaceri Ion Sturza, care a investit pe platforma fostei fabrici Libertatea. De asemenea, experţii în urbanism spun că actualele hale ale Remarul 16 Februarie reprezintă un sit care poate fi bine valorificat. 

 

Există şi alte fabrici care au primit o altă destinaţie. De exemplu, în locul fostei fabrici de bere Ursus a fost ridicat un centru comercial, iar alte foste fabrici au devenit hoteluri de patru şi de cinci stele.

Related posts

Leave a Comment