Clujenii campioni la credite bancare

Clujenii sunt campioni la credite bancare. Cele mai mari sunt luate pentru a cumpăra diferite proprietăți imobiliare, în condițiile în care Cluj-Napoca are cele mai mari prețuri din România în acest domeniu.

În Cluj-Napoca, prețul mediu pe metrul pătrat construit a depășit anul trecut pragul de 3.000 de euro, iar în curând, experții în piața imobiliară se așteaptă să depășească pragul psihologic de 3.500 de euro. Unii dintre analiști cred că, până în 2030, prețul mediu pe metrul pătrat ar putea depăși pragul de 6.000 de euro, ceea ce ar transforma Clujul într-o piață imobiliară asemănătoare cu cea din Budapesta sau din Viena.

Creșterea prețurilor este reflectată și în zona metropolitană. Satele Feleacu și Sălicea au devenit primele două localități rurale din România în care prețul mediu al proprietăților imobiliare a depășit pragul de 2.000 de euro pe metrul pătrat.

În consecință, și creditele luate de clujeni pentru a-și cumpăra o proprietate sunt mai mari decât în restul țării. Potrivit unei platforme imobiliare, valoarea medie a creditelor luate de clujeni este de aproape 90.000 de euro. Această valoare medie este cu 17 la sută mai mare decât valoarea medie a creditelor luate de bucureșteni și cu 45 la sută mai mare decât valoarea medie a creditelor luate de timișoreni. Creditarea a cunoscut o creștere înainte de intrarea în vigoare a măsurilor de austeritate de la mijlocul anului trecut, apoi a descrescut. Tot din cauza contextului economic, a crescut și rata creditelor neperformante. La Cluj-Napoca, această rată este mai mică de 2 la sută. Acest indicator este mai mic decât cel mediu, la nivel național.

Saturația din interiorul municipiului Cluj-Napoca a forțat o reconfigurare a întregului județ. Conceptul de „Zonă Metropolitană” nu mai este doar un termen administrativ, ci o realitate imobiliară. Comune precum Florești, Baciu și Apahida au încetat de mult să fie „dormitoare” ieftine, iar prețurile de aici seamănă cu cele din cartierele periferice ale marilor orașe europene.

Marea noutate a anului 2026 este însă expansiunea către est și sud. Localități precum Jucu sau Gilău atrag acum investiții masive în proiecte de tip family home, pe măsură ce infrastructura (centura metropolitană și avansul lucrărilor la metrou) promite o conectivitate mai bună.

Chiria, „colacul de salvare” tot mai scump

Pentru tinerii veniți la studii sau pentru proaspeții angajați în IT, visul de a deține o casă în Cluj este înlocuit de o piață a chiriilor extrem de competitivă. Un apartament cu două camere în cartierul Gheorgheni sau Zorilor nu mai poate fi găsit sub 550-600 de euro, ceea ce pune o presiune imensă pe bugetele familiilor.

Sustenabilitatea: Noul standard „Green”

O schimbare vizibilă în 2026 este preferința cumpărătorilor pentru clădirile verzi. Din cauza costurilor ridicate la energie, apartamentele dotate cu pompe de căldură, panouri fotovoltaice și izolație premium se vând mult mai rapid decât unitățile vechi din blocurile comuniste, chiar dacă prețul de achiziție este cu 20% mai mare.

Marile provocări ale anului 2026

• Dobânzile bancare: Deși în ușoară scădere față de vârful din 2024, creditele ipotecare rămân scumpe, limitând numărul de cumpărători „la prima casă”.

• Blocajul autorizațiilor: Procedurile birocratice din Cluj-Napoca au redus numărul de unități noi livrate, menținând cererea mult peste ofertă.

• Calitatea vieții vs. cost: Există un risc real de „gentrificare”, unde forța de muncă esențială (profesori, medici tineri, polițiști) este împinsă în afara județului din cauza costurilor inaccesibile.

Peste 700 de tone de material antiderapant, folosit în ultimele ore, pe drumurile județene clujene