Testarea pacienţilor vii a fost stopată, pentru că „se cheltuiau banii degeaba”. Campania de vaccinare împotriva virusului AH1N1v este un eşec: în medie zilnică, doar 1.300 de români acceptă Cantgrip.Rata naţională de mortalitate la îmbolnăvirea de gripă nouă a ajuns la 0,52% (1 mort la 200 de îmbolnăviri confirmate), au anunţat, marţi, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS). Statistica oficială nu ţine însă cont de numărul, probabil imens, al cazurilor de infecţie cu virusul pandemic AH1N1v, care nu sunt confirmate prin teste de diagnostic. De altfel, din cauza costului acestora (un test – 200 de lei vs un vaccin românesc – 4 lei), considerat excesiv, Ministerul Sănătăţii tocmai a renunţat la realizarea acestora, astfel încât, în prezent, diagnosticarea pacienţilor vii se face exclusiv prin observaţii clinice şi epidemiologice. Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în MS, a opinat că „se cheltuiau banii de pomană” pentru teste. Ca atare, rămân să fie testaţi doar decedaţii cu simptome de AH1N1v, pentru păstrarea acurateţei necrologului pandemiei. Cele 25 de persoane al căror deces a fost cauzat de gripa nouă în România, de la apariţia primelor infecţii confirmate şi până în prezent (aproape 7 luni), sunt de toate vârstele, dar 14 au între 30 şi 44 de ani, adică erau adulţi „în putere”. Şapte decese s-au consemnat în cursul zilelor de duminică şi luni, iar în ultimele 24 de ore au fost confirmate (prin evaluări clinico-epidemiologice) 136 de noi îmbolnăviri, ridicând numărul total al acestora la 4.804.
Streinu Cercel precizează că, la pacienţii cu A/H1N1, decesul poate surveni în doar 48 de ore, ca urmare a unei infecţii respiratorii severe. „Aşa cum prevăzusem încă de la începutul pandemiei, în această perioadă avem probleme destul de serioase legate de infecţie”, a mai declarat oficialul MS. În pofida numeroaselor semnale de alarmă date de autorităţi, românii sunt cvasirefractari la vaccinare. Din 26 noiembrie, adică de la data declanşării campaniei de imunizare cu ajutorul vaccinului Cantgrip, produs de Institutul Cantacuzino, doar 1.300-1.400 de persoane au folosit, în medie zilnică, una din cele 1,34 de milioane de doze disponibile, distribuite de autorităţi. În total, s-au vaccinat mai puţin de 30.000 de persoane şi se poate vorbi de un eşec generalizat.
Producţia vaccinului continuă
Cu toate acestea, la Cantacuzino continuă producţia vaccinului, iar în luna februarie, România va avea disponibile 5 milioane de doze. MS a anunţat extinderea campaniei de vaccinare la întreaga populaţie de peste 16 ani (prioritate au cei care suferă de boli cronice), urmând ca, la anul, după încheierea testelor necesare, să fie vaccinaţi şi copiii mai mici de 16 ani. Vaccinarea se va desfăşura la cabinetele medicilor de familie, iar pentru bolnavii cronici se va putea efectua, în funcţie de posibilităţi, şi în spitale. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap a solicitat Ministerului Sănătăţii 33.000 de doze de vaccin pentru imunizarea persoanelor cu handicap.
Persoanele care fac parte din grupele de risc şi refuză vaccinarea îşi vor plăti tratamentul în cazul în care se vor îmbolnăvi, la fel ca şi personalul medico-sanitar care refuză imunizarea, a anunţat Adrian Streinu Cercel. Pe de altă parte, tot Cercel atrage atenţia că „toţi cei care lucrează într-o unitate sanitară sau într-un cabinet medical au obligaţia de a oferi pacienţilor toate metodele profilactice care le sunt la îndemână”.
