La scurt timp după alegerea ca Papă, sub numele de Francisc I, a Cardinalului Jorge Mario Bergoglio S.J., Arhiepiscop de Buenos Aires şi Ordinarius pentru catolicii de rit oriental din Argentina, mai multe materiale jurnalistice au apărut în seara zilei de miercuri, 13 martie 2013, pe reţelele de internet, în care era creionat profilul noului Suveran Pontif.
Jorge Mario Bergoglio s-a născut în capitala Argentinei, Buenos Aires, pe data de 17 decembrie 1936. Provine dintr-o familie cu cinci copii, tatăl fiind muncitor feroviar, iar mama casnică. A studiat chimia, iar mai apoi a urmat cursurile seminarului teologic din Villa Devoto. La 11 martie 1958 a intrat în noviciat în Ordinul iezuit, adică în Societatea lui Isus. A făcut şi studii umaniste în Chile, iar în 1960, reîntors în Argentina, a obţinut şi licenţa în filosofie la Seminarul Major „Sf. Iosif” din San Miguel. Între 1964 şi 1965 a funcţionat ca profesor de literatură şi psihologie la Colegiul Immacolata din oraşul Santa Fe, iar din 1966 a predat aceleaşi materii la Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires. În 1970 a obţinut licenţa în teologie la acealaşi Seminar Major „Sf. Iosif” din San Miguel.
A fost hirotonit preot la 13 decembrie 1969. Între 1970 şi 1971 şi-a încheiat noviciatul la iezuiţii din Alcala de Henares, în Spania. Pe 22 aprilie 1973 a depus voturile călugăreşti perpetue. A fost maestru de novici la casa iezuiţilor Villa Varilari, în San Miguel, între 1972 şi 1973, unde a şi predat teologia. La 31 iulie 1973 a fost ales Provincial pentru Argentina a Ordinului iezuit, funcţie pe care a îndeplinit-o timp de şase ani. Între 1980 şi 1986 a fost rector al Facultăţii de Filosofie şi Teologie din San Miguel, şi paroh al comunităţii Patriarca San Jose din dieceza de San Miguel. În martie 1986 a plecat în Germania să îşi termine teza de doctorat. Superiorii l-au trimis mai apoi la Universitatea din El Salvador şi apoi la Cordoba, unde a slujit ca director spiritual şi părinte confesor (duhovnic).
La 20 mai 1992, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires. Slujba de consacrare episcopală a avut loc pe 27 iunie 1992 în catedrala din Buenos Aires. A fost numit arhiepiscop coadiutor de Buenos Aires la 3 iunie 1997, devenind titular al Arhidiecezei la 28 februarie 1998, succedându-i cardinalului Antonio Quarracino. Astfel a devenit primul Părinte iezuit care a ajuns primatul Bisericii catolice din Argentinei. Motto-ul său episcopal este: Miserando atque eligendo (Iertând şi alegând).
A fost creat cardinal prezbiter la 21 februarie 2001, de către Papa Ioan Paul al II-lea. A asistat ca relator general la cea de a X-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor (Vatican, 30 septembrie – 27 octombrie 2001). În Curia Romană, a fost membru al Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, al Congregaţiei pentru Cler, al Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, al Consiliului Pontifical pentru Familie şi al Comisiei Pontificale pentru America Latină. A participat la conclavul din 2005 şi a asistat la a XI-A Adunare Generală Ordinară a Sinodului Episcopilor (Vatican, 2-23 octombrie 2005). În cadrul Conferinţei Episcopale din Argentina a fost vicepreşedinte (2002-2005) şi preşedinte (2005-2008). La data alegerii sale ca Papa Francisc I, Cardinalul Jorge Mario Bergoglio S.J. avea 43 de ani de preoţie, 20 de ani de episcopat şi 12 ani de cardinalat.
