Vizita premierului chinez Li Keqiang a adus la Bucureşti o armată de investitori din ţara care a ajuns a doua economie a lumii. Guvernul chinez şi oamenii de afaceri din această ţară au semnat deja o mulţime de acte oficiale care ar putea să dea undă verde pentru o serie de proiecte menite să schimbe în mare măsură economia românească. Totul cu o singură condiţie: să nu rămână doar pe hârtie!China vizează o serie de investiţii vitale pentru România: proiecte în domeniul energetic de aproximativ 8,7 miliarde de euro, dar şi în infrastructura feroviară. Oamenii de afaceri asiatici sunt gata să investească masiv în Europa de Est, inclusiv în România, iar cele două părţi au semnat încă din prima zi o serie de acorduri de importanţă majoră. Proiectele din domeniul energetic reprezintă cireaşa de pe tort. Estimate la peste 8 miliarde de euro, viitoarele investiţii chineze ar putea să schimbe la faţă întreaga economie locală.
Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, investiţie estimată la peste un miliard de euro
Printre proiectele comune se numără şi construirea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti. În acest sens, o scrisoare de confort a fost semnată încă de ieri de Hidroelectrica şi Sinohydro Corporation. Valoarea investiţiei s-ar apropia de 1,5 miliarde de euro şi ar trebui finalizată în următorii 6-7 ani. În fapt, este vorba de construirea unei hidrocentrale de pompaj cu puterea instalată de 1.000 MW, în judeţul Cluj a cărei rol ar fi de a echilibra cererea şi oferta de energie în intervale de vârf, fără a se mai apela la producătorii de energie pe cărbune. Hidrocentrala este gândită în aşa fel încât să consume electricitatea pe care o va produce în perioadele “moarte”, mai cu seamă noaptea, pentru a pompa apa în amonte, în rezervoare. În schimb, în intervalele de vârf de consum, apa stocată ar fi eliberată pentru a produce energie prin turbinele centralei. Efectele acestei investiţii se vor fi resimţi în tot judeţul Cluj, dar şi în nord-vestul României şi vor da un implus deosebit economiei locale.
Construirea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă ar necesita 6,5 miliarde de euro
Un proiect şi mai vast şi mai costisitor este cel de construire a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Parteneriatul semnat între Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power ar trebui să garanteze o investiţie uriaşă pentru economia României, de aproximativ 6,5 miliarde de euro. Conform proiectului, este vorba de extinderea centralei nucleare de la Cernavodă, care are o putere instalată de 1.400 MW. După finalizarea investiţiei, cele două reactoare vor acoperi 20% din consumul naţional de energie, cu încă două reactoare de o putere similară. La final, cele patru reactoare ar urma să funcţioneze nonstop, ceea ce va face necesară echilibrarea sistemului energetic pe timp de noapte. Astfel, proiectul de la Cernavodă este strâns legat şi merge mână în mână cu cel de la Tarniţa.
Grupul termoelectric de la Rovinari şi lucrările de reabilitare de la Mintia
Un alt proiect care ar putea să aducă investiţii de amploare în economia României este construirea unui nou grup termoelectric la Rovinari. Parteneri vor fi Complexul Energetic Oltenia şi China Huadian Corporation, iar valoarea investiţiilor ajunge la un milliard de euro. În acest caz, este vorba despre construirea unui nou grup energetic de 500 MW, cu funcţionare pe lignit furnizat de minele din zona Gorjului, care va fi amplasat în incinta termocentralei Rovinari. România va exporta întreaga producţie de energie de la Rovinari.
În sfârşit, suita de proiecte comune din domeniul energetic este completat de lucrările de reabilitare de la Mintia. Lucrările sunt estimate la 200 de milioane de euro şi vor consta în reabilitarea grupului numărul. 4, pentru a mări eficienţa şi a reduce emisiile de noxe, dar şi pentru a-i prelungi durata de viaţă cu 20 de ani. Totodată, se are în vedere dotarea grupurilor nr. 3 şi 4 cu instalaţii de desulfurare, pentru a reduce nivelul emisiilor de dioxid de sulf.
Asiaticii sunt interesaţi şi de infrastructura feroviară a României
Pe lângă proiectele din domeniul energetic amintite, China şi-a arătat disponibilitatea de a construi în România o linie de tren de mare viteză. Asiaticii se pot lăuda cu importante realizări la acest capitol, mai ales că tocmai au finalizat, anul trecut, cea mai lungă linie de cale ferată de mare viteză din lume, între capitala Beijing şi Guangzhou, pe o lungime de 2.298 de kilometri. După discuţiile purtate ieri între premierul Victor Ponta şi omologul său chinez, oficialul român a afirmat că există potenţial pentru colaborare cu China şi în domeniul infrastructurii, în domeniul feroviar pentru o porţiune de linie de cale ferată cu tehnologie chineză. Ponta nu a precizat însă între ce oraşe din România se doreşte dezvoltarea acestei linii. Totuşi, se pare că este vorba despre o linie de mare viteză care urma să lege Constanţa de Arad, iar de acolo să continue până la Budapesta.
