Reacţia băncilor vine ca urmare a unui acord politic între miniştrii de finanţe ai UE care încurajează băncile care deţin obligaţiuni greaceşti cu termen de rambursare în următorii trei ani să-şi prelungească expunerea şi să cumpare obligaţiuni cu o scadenţă mai mare.
Planul, numit „Viena plus” construit pe modelul iniţiativei de la Viena din 2009, a determinat o reacţie foarte vehementă a băncilor din Germania care, alături de cele franceze, sunt cele mai expuse la obligaţiunile suverane greceşti. Un astfel de plan este văzut ca piatră de temelie pentru orice nou pachet de asistenţă financiară pentru salvarea Greciei.
Conform unui studiu realizat de bancă britanică Barclays, 95% din datoria Greciei este deţinută în cadrul zonei euro de băncile europene.
Într-o declaraţie a lobby-ului bancar german se cere ca participarea voluntara să fie încurajată cu stimulente suplimentare, cum ar fi statutul de creditor preferat sau garanţii suplimentare.
Potrivit cercetării efectuate de către Barclays, 95% din datoria greacă se desfăşoară în cadrul zonei euro de către băncile europene.
Evoluţia Valorilor Mobiliare, o bancă de investiţii, efectuat de cercetare estimează că Fortis, Dexia şi SocGen au cea mai mare expunere la tunsori posibil. Barclays ar fi cel mai mare creditor din Marea Britanie pentru a fi lovit, cu posibile pierderi de 4,6 miliarde de euro, în timp ce a salvat creditorii germană Hypo Real Estate şi Depfa sunt expuse împreună la un total de 6,3 miliarde de euro. Surse de la Bruxelles indică faptul ca numai băncile foarte mari vor fi chemaţi la „participare voluntară” şi că „nu există nici un motiv pentru fondurile speculative să fie de acord”.
Specialiştii din piaţă avertizează însă în legătură cu riscul ca titlurile de stat greceşti vor migra la fondurile speculative şi fondurile de capital privat în încercarea de a evita o prelungire a datoriei.
Un purtator de cuvant pentru industria fondurilor speculative insistat asupra faptului ca expunerea la fondul datoriilor din Grecia a fost relativ scazute in comparatie cu bancile, si ca observatiile contrare a rezultat dintr-un complot politic tot mai mare impotriva comerciantilor fond.
Cancelarul german Angela Merkel le-a cerut zilele trecute creditorilor privati sa ajute la usurarea crizei datoriilor Greciei. Ea s-a intalnit vineri cu presedintele francez Nicolas Sarkozy si cei doi lideri au cazut de acord ca orice implicare a sectorului privat trebuie sa fie „voluntara”, nu obligatorie. Merkel si Sarkozy s-au intalnit la Berlin dupa ce guvernele lor si-au exprimat public dezacordul pe tema implicarii investitorilor privati in rezolvarea crizei indatorarii din Grecia.
Ministrii Finantelor din Zona Euro au oferit luni doua saptamani Greciei pentru a adopta un nou plan de austeritate daca doresc sa obtina noi finantari, de care tara are nevoie disperata pentru a evita un faliment care ar provoca o unda de soc mondiala.
