de Paula Mitran
Sunt oameni pentru care cuvintele „per aspera ad astra!” spun o poveste de viaţă, ca pe un lucru firesc. Pentru Xenia, nu e doar o maximă învăţată mecanic în orele de latină, ci o deviză după care şi-a ghidat întreg parcursul profesional, din pasiune. Şi-a dorit să fie arhitect când era copil. A ajuns farmacist. Dar reţeta împlinirii sale, iată că s-a scris în IT.
Pentru că la 29 de ani, Xenia Petrea şi-a pus în minte să îşi ducă pasiunea pentru abstract şi concret mai departe. Ne spune că a venit un moment în viaţa ei în care şi-a pus doar patru întrebări:
- Mă văd îmbătrânind la actualul meu loc de muncă sau măcar în aceeaşi industrie?
- Ceea ce fac acum va mai fi util peste 10 – 20 de ani?
- O mare parte a timpului meu liber sunt dispusă să îl aloc pentru studiu?
- Sunt pregătită să trec peste obstacole sau o să renunţ la primul impas?
Răspunsurile au adus-o la Şcoala informală de IT, unde a dobândit bazele domeniului şi mai apoi a învăţat JAVA. Unul dintre cele mai populare limbaje de programare, ambiţia, perseverenţa şi pasiunea i-au dat şansa să îşi găsească menirea. În IT. Astăzi, „simt că aparţin unui colectiv dinamic, unul care îmi permite să evoluez permanent”, povesteşte Xenia, despre cum arată fiecare zi pentru ea acum la job.
Ce înseamnă pentru un farmacist să devină programator?
Ne spune Xenia.
1. De ce IT?
De profesie sunt farmacist, o meserie frumoasă, dar unde s-au schimbat mult lucrurile în ultima vreme. Am simţit, la un moment dat, că nu mă mai regăsesc în ceea ce făceam. Că mă plafonez. Mi-am dorit o schimbare. Am crezut atunci, la fel ca şi azi, că IT-ul este un domeniu dinamic, unde nu te poţi niciodată plictisi, o industrie care îţi oferă din ce în ce mai multe oportunităţi. Aveam idee despre ce mă aşteaptă, pentru că în liceu urmasem un profil Mate-Info. Aşa am decis să îmi transform pasiunea pentru informatică într-o nouă carieră.
2. De ce Şcoala informală de IT?
O bună prietenă programator mi-a sugerat că IT-ul ar fi un domeniu care mi se potriveşte. Acest lucru mi-a confirmat dorinţa de a-mi duce pasiunea mai departe. Aşa că m-am hotărât să fac trecerea, dar mi-am pus în minte să îmi clădesc, mai întâi, o bază solidă. Am început căutările în mediul online cu privire la opţiunile pe care le aveam pentru a începe să învăţ. Am descoperit Şcoala informală de IT şi totul mi s-a părut motivant, încă de la început: interacţiunea live cu mentorii, cursurile practice care aveau loc de două ori pe săptămână după-amiaza, temele pentru studiul acasă, proiectele de echipă. Era ceva tangibil, faţă de orice tip de tutorial sau curs online. Aşa am hotărât să mă înscriu la Intro in IT. Acesta era cursul care îmi oferea şansa de a experimenta, în primul rând, noţiunile de bază.
3. Cum te-a ajutat, concret, experienţa de la cursul Intro in IT?
În primele două luni în acest domeniu nou pentru majoritatea cursanţilor şi pentru mine, mentorii de la cursul de Intro in IT, Florin Niţu şi Bristena Ene, au fost un mare sprjin. Am dobândit cunoştinţele de bază din domeniu, în timp ce aveam un insight asupra provocărilor care ne aşteaptau, ulterior, în viaţa de zi cu zi de la job. Asta cu ajutorul lor, al mentorilor. În urma cursului, am ştiut şi care dintre programele educaţionale de pregătire s-ar potrivi, mai departe, pe stilul de a gândi şi pe modul fiecăruia de rezvolvare a problemelor.
4. De la farmacie la IT : cât de greu a fost să ajungi să stăpâneşti noţiunile de bază / limbajul din IT ?
Este un proces în continuă derulare. Atunci când eşti la început, sunt atât de multe noţiuni noi, încât s-ar putea să ajungi să te simţi copleşit. Dar aici intervine rolul mentorilor. Tocmai de aceea ai sprijinul unor oameni din industrie, cu suficientă răbdare şi experienţă: să îţi explice noţiunile, ori de câte ori este nevoie, adaptându-se la nivelul tău de pregătire. Ulterior, lucrând propriu-zis şi citind, vei face din ce în ce mai multe conexiuni. Termenii atât de abstracţi de acum o lună vor face parte din limbajul tău uzual de azi.
5. Cum ţi-ai dat seama că îţi doreşti să devii programator, şi nu software tester, de exemplu?
Sesiunile de pregătire despre algoritmi din cadrul cursului de Intro in IT au fost preferatele mele: mi s-au părut interesante, provocatoare. Mi-am dat seama atunci că aş vrea să continui în aria de back-end. Felul meu de a gândi organizat era un atuu ca să continui pe zona aceasta. După ce am terminat cursul de Intro in IT, am mers la cursul ţinut de viitorii mei mentori, Dănuţ Chindriş şi Anca Damian, iar entuziasmul lor m-a convins. Am ales să învăţ mai departe JAVA, unul dintre cele mai folosite limbaje de programare de astăzi.
6. Povesteşte-ne despre un moment de la cursuri de care îţi aminteşti în mod deosebit.
Sunt multe momente. Cele în care, după ore întregi de lucru, compilează programul, în care ai o sclipire şi deodată problema pe care încercai să o rezolvi nu mai este o problemă. Sunt acele senzaţii de împlinire când lucrurile încep să meargă de la sine, după ore sau zile întregi în care ai simţit că te învârţi în cerc atunci când căutai o soluţie.
7. De la farmacie la IT: cum a fost interviul de angajare?
Ca un test al tuturor cunoştinţelor acumulate la Şcoala informală de IT, aşa a fost interviul de angajare, într-un context în care eram provocată să fac legături logice care să demonstreze că am înţeles şi că pot aplica tot ceea ce am învăţat în cele 5 luni de pregătire. După absolvirea cursului de Java Development, am luat o pauză de câteva luni, în care mi-am sendimentat noţiunile acumulate şi am citit extra. Niciodată nu poţi spune că eşti pregătit pentru primul interviu tehnic din viaţa ta.
8. Când te uiţi astăzi la traiectoria ta profesională, cum crezi că te-a ajutat experienţa de la Şcoala informală de IT?
Eu plecasem la drum cu alte aşteptări. Abia la Şcoala informală de IT am înţeles ceea ce face un programator. Este un domeniu mult mai solicitant şi mult mai vast decât credeam, dar plin de posibilităţi în funcţie de skill-urile pe care le ai. Şcoala informală de IT m-a învăţat să am răbdare cu mine. Da, atunci când eşti la început, niciodată programul nu va merge din prima, fără erori. Important e, însă, să poţi învăţa din asta, să te bucuri atunci când ai descoperit cum să rezolvi o eroare şi să fii convins că data viitoare vei scrie codul mai eficient.
Din partea mentorilor de la Şcoala informală de IT am primit multe încurajări, susţinere în momentele în care simţeam ca mă aflu într-un impas sau că lucrurile nu merg atât de repede pe cat mi-aş dori. Şi, bineînţeles, răspuns la toate întrebările, oricât de simple/stupide le consideram eu atunci. Java este un limbaj de programare foarte vast, e foarte greu să predai noţiunile de bază unor începători, să le explici concepte abstracte prin exemple practice şi relevante. Faptul că mentorii de la Şcoala informală de IT lucrează în industrie a fost un mare plus. Practic ei ne explicau teoria, folosindu-se de exemple relevante pentru aplicaţii concrete.
9. Ce îţi aduce împlinire, astăzi, la jobul tău de zi cu zi?
Am ceva nou de învăţat în fiecare zi. Interacţionez cu oameni cu multă experienţă în industrie, atât în Java, cât şi în alte ramuri (cum ar fi SQl sau QA), cu care mă pot consulta. Simt că aparţin unui colectiv dinamic, unul care îmi permite să evoluez permanent.
10. Un gând de final, pentru cel care citeşte acest interviu.
Perseverează! Chiar dacă pare greu la început, e doar o provocare. Satisfacţia când vei reuşi, va fi cu atât mai mare. Cel mai bun sfat pe care mie mi l-a oferit cineva când mă aflam la început de drum a fost „Ai mai multa incredere in tine!”. Asta îi transmit şi eu cititorului.
Învaţă ceva ce te pasionează:
