Curtea Constituţională a făcut publică miercuri motivarea avizării negative a proiectului de modificare a Constituţiei propus de preşedintele Traian Băsescu. Textul motivării a fost trimis spre publicare la Monitorul Oficial.La sfârşitul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a dat aviz negativ proiectului de modificare a Constituţiei în varianta susţinută de preşedintele Traian Băsescu. Eliminarea imunităţii parlamentarilor, eliminarea prezumţiei că averile sunt obţinute licit şi eliminarea controlului judecătoresc pe deciziile care privesc politicile fiscale şi bugetare sunt propunerile considerate neconstituţionale de judecătorii Curţii.
Şeful statului nu se lasă intimidat de decizia CCR şi a anunţat că va trimite Parlamentului spre analiză şi aprobare proiectul în varianta iniţială, potrivit anunţului de marţi, de la Cotroceni, unde au avut loc consultări cu partidele parlamentare şi pe această temă. În viziunea preşedintelui, avizul Curţii este consultativ.
Declararea articolului care a stârnit cele mai aprinse dezbateri ca fiind neconstituţional este motivată de judecătorii Curţii Constituţionale prin faptul că prezumţia dobândirii legale a averii este una dintre garanţiile constituţionale ale dreptului la proprietate.
CCR susţine că orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând în ce priveşte averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită. În plus, judecătorii Curţii amintesc de alte iniţiative legislative ale Parlamentului pe această temă pe care CCR le-a analizat, ajungând la aceeaşi concluzie că deţinătorul averii nu trebuie să dovedească că deţine legal averea, procesul fiind invers.
„Reţinând că prin propunerea de revizuire se urmăreşte răsturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, în sensul că averea unei persoane este prezumată ca fiind dobândită ilicit, până la dovada contrarie făcută de titularul ei, precum şi faptul că securitatea juridică a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcătuiesc averea unei persoane este indisolubil legată de prezumţia dobândirii licite a averii, iar înlăturarea acestei prezumţii are semnificaţia suprimării unei garanţii constituţionale a dreptului de proprietate, Curtea a constatat neconstituţionalitatea acestei propuneri”, se arată în motivarea deciziei Curţii.
„În absenţa unei astfel de prezumţii, deţinătorul unui bun ar fi supus unei insecurităţi continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmaţia, ci deţinătorului bunului”.
Curtea face referire şi la obligativitatea României de a implementa Decizia – cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005, invocată de preşedintele Traian Băsescu.
„Curtea subliniază, totodată că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică legiuitorul primar sau delegat ca, în aplicarea dispoziţiilor art.148 din Constituţie – Integrarea în Uniunea Europeană, să adopte reglementări care să permită deplina respectare a legislaţiei Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalităţii”.
Fără imunitate, parlamentarul este expus eventualelor abuzuri
În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea articolelor referitoare la imunitatea parlamentarilor, Curtea invocă vechea Constituţie din 1991 şi tradiţiile statului român: „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris prevedea în acest sens, în art.VII, că 43 membrii Adunării Ponderatrice, ca de altfel şi membrii Adunării Elective, se bucură de “neviolabilitate”, ei neputând fi arestaţi sau judecaţi pe timpul sesiunii parlamentare, cu excepţia flagrantului, şi numai după ce Adunarea a autorizat urmărirea”.
În plus, judecătorii CCR consideră că eliminarea imunităţii l-ar expune pe parlamentar la eventuale abuzuri care s-ar comite împotriva persoanei sale: „Instituţia imunităţii parlamentare, sub cele două forme ale sale, protejează parlamentarul faţă de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurată independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care-i revin potrivit Constituţiei şi legilor”.
