ASR Principele Radu: Ar fi bine să revenim la ceea ce ştiam să facem bine – meserii şi meşteşuguri

Vechea zicală potrivit căreia munca este brăţară de aur are, din nou, acoperire în realitate. Învăţământul vocaţional şi profesional renaşte datorită faptului că tot mai multe companii sunt interesate să sprijine această formă de educaţie care să le asigură resursele umane de care au nevoie, firmele ce vor să se dezvolte. Unul dintre cei mai importanţi susţinători ai refacerii şcolilor profesionale şi vocaţionale este Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, care s-a confruntat personal cu o lipsă de meşteri atunci când, împreună cu Principesa Moştenitoare Margarea, au restaurat castelul regal de la Săvârşin. Mai rămâne de trecut un obstacol: schimbarea mentalităţii părinţilor şi copiilor că o meserie ar fi mai prejos decât studiile academice.Sute de tineri au participat, luni, la prima ediţie a Târgului Educaţional Transilvan, organizat de International Committee şi Transylvania Today şi au ascultat părere specialiştilor atât în piaţa muncii, cât şi în învăţământul vocaţional, la Conferinţa “Meseria este brăţară de aur”, organizată la Cluj-Napoca în prezenţa Alteţei Sale Regale Principelui Radu al României. Acest demers vine după aproape 10 ani în care autorităţile din domeniul educaţiei au ignorat sistemul de învăţământ vocaţional şi profesional, până acesta aproape a dispărut. De abia acum, fac primii paşi spre revigorarea acestui învăţământ inspectoaratul şcolar, agenţia de ocupare a forţei de muncă, mediul privat de afaceri şi nu în ultimul rând, părinţii elevilor. Atât conferinţa de la Cluj, cât şi târgul au scos la iveală că este nevoie de identificare tuturor meseriilor cerute în piaţă, elaborarea unor materiale de prezentare a acestora dedicate elevilor de gimnaziu, o mai mare implicare financiară şi practică din partea angajatorilor şi o schimbare de mentalitate în rândul părinţilor.

Inspectorul şcolar general Valentin Cuibus spune că Clujul este, totuşi, un caz special, pentru că, sub presiunea agenţilor economici a început, încă de anul trecut să reînvie învăţământul profesional.

“Clujul este unul din locurile în care învăţământul tehnic s-a dezvoltat foarte tare în ultima perioadă. Anul trecut s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple demult. S-a reînfiinţat învăţământul tehnic de trei ani. Lucru pe care mediul de afaceri l-a dorit de foarte mult timp. În mare majoriate, angajatorii mici şi mjlocii. Am reuşit să înfiinţăm 25 de clase, lucru deloc uşor pentru că a apărut o schimbare e mentalitate. Toată lumea îşi doreşte să facă o facultate, chiar dacă după ajunge la un supermarket”, a spus Valentin Cuibus.

Alteţa Sa Regală Principele Radu, din iniţiativa căruia au fost organizate la Cluj atât târgul educaţional, cât şi conferinţa pe această temă a spus că ar face foarte bine economiei româneşti o neînviere a tradiţiei meşteşugurilor şi meseriilor care acum, deşi sunt la mare căutare, nu mai are cine le face.

“Ar fi foarte bine să revenim la ceea ce ştiam atât de bine să facem odată, şi anume arta asta misterioasă şi sublimă a meşteşugurilor care fac deliciul societăţii contemporane. E adevărat că putem intra în orice supermarket să găsim produse făcute în Brazilia sau în China, absolut oriunde în această lume şi că ele nu au nevoie decât de 48 de ore să ajungă de la Singapore la Londra. Cu toate acestea, omul care caută ceva durabil şi de calitate se duce întotdeauna la companiile care au meşteşugari, fie că ei sunt creatori de vinuri, de parfumuri, de haine sau de pantofi”, a spus la Cluj Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.

Pe de altă parte, toţi participanţii la conferinţă au constatat difcultatatea cu care mentalităţile se schimbă, în ceea ce priveşte o meserie aleasă în detrimentul studiilor universitare. Cu toate acestea, ei au adus contraexemple care ar putea convinge atât elevii, cât şi părinţii că se poate trăi, foarte bine, şi dintr-o meserie. Un bun meseriaş, de exemplu un specialist în mase plastice, poate fi plătit la fel de bine ca un manager sau team leader, potrivit Adrianei Lobdă, de la Deloitte Transilvania.

O altă problemă de care s-au lovit cei care doresc reînfiinţarea învăţământului profesional a fost cea legată de salariile mici din educaţie, în consecinţă dificultatea de a găsi profesori dedicaţi. Astfel că, în acest moment, învăţământul profesional de trei ani se înfiinţează în şcolile unde există cel puţin un parteneriat cu o companie privată. Elevii fac practică la companie, iar după absolvirea şcolii profesionale elevii au întâietate la angajare.

Related posts

Leave a Comment