Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat la finalul întâlnirii cu Biroul permanent al Senatului, că subiectele abordate au fost: finanţarea deficitului bugetar, evoluţia cursului şi posibile mişcări ale dobânzilor, „într-un context regional şi mondial destul de tensionat”.Mugur Isărescu a declarat că „situaţia este destul de complicată, nu doar în România, ci în întreaga regiune şi nu poate fi uitat impactul rapid al acesteia”. „Aceasta este evoluţia unei crize financiare. Are o declanşare extrem de scurtă, cu momente violente în desfăşurare. Săptămâna trecută a fost un exemplu în acest sens. Aţi văzut legat de criza prin care trece Grecia, că efectele nu s-au oprit la România. Zlotul polonez a avut mişcări mai violente decât leul românesc. Sunt lucruri pe care le ştim şi este bine să le evaluăm sub toate aspectele, nu doar financiar şi economic, dar şi social şi politic”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
La rândul său, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a precizat că reprezentanţii Biroului Permanent au discutat cu Mugur Isărescu despre variantele alternative care ar putea fi luate, în condiţiile în care măsurile adoptate de Guvern nu vor putea fi aplicate. „Am încercat să aflăm de la guvernatorul BNR cât va mai dura această recesiune şi dacă soluţiile propuse de actuala putere vor scoate România din criza economică”, a precizat Mircea Geoană.
„Nu este imposibil ca în timp relativ scurt să avem misiunea FMI din nou la Bucureşti. În condiţiile în care planul propus de către actuala guvernare nu va produce rezultate imediate şi cuantificabile, este extrem de clar că intransigenţa Fondului şi a Comisiei Europene au crescut exponenţial în ultima periaodă, inclusiv faţă de România. Vom avea în continuare discuţii şi cu membrii Executivului”, a mai precizat preşedintele Senatului, adăugând că măsurile prealabile necesare eliberării tranşei a treia de la FMI vor trebui să fie luate înainte ca bordul fondului să se întâlnească. „Acest lucru se va întâmpla numai în condiţiile în care tot ce s-a angajat Puterea de la Bucureşti se va fi îndeplinit”, a precizat Mircea Geoană.
El a recunoscut totuşi că reducerea veniturilor bugetarilor a reprezentat o soluţie mai bună decât mărirea taxelor: “O alternativă de creşteri de taxe în acest moment, vorbesc de taxele principale precum TVA şi impozitul pe profit, ar fi fost un lucru prociclic şi ar fi condus la adâncirea crizei în care sectorul privat românesc se află în acest moment”. A criticat însă “maniera brutală şi extreme de antisocială în care s-a aplicat” reducerea cheltuielilor.
“Puteam să avem reduceri în sectorul bugetar sufficient de consistente ca să avem acordul FMI, dar nu neapărat pe această variantă rigidă şi uniformă. Nu este singura variantă să reduce cu 25% salriile şi cu 15% pensile. Din punctual meu de vedere este o variantă simplistă. Să nu faci o diferenţiere între veniturile mari şi cele mici mi se pare o greşeală de neacceptat”, a conchis Mircea Geoană.
