În Franţa, dezbaterea pe tema romilor a luat o mare amploare nu numai în presa scrisǎ ci şi la radio şi la televiziune. Numeroase canale de televiziune specializate în ştiri şi comentarii au organizat mese rotunde pe acest subiect, cu invitaţi avînd sensibilitǎţi politice diferite, ceea ce a amplificat nota polemicǎ în abordarea subiectului. Ministrul de Interne Manuel Valls a devenit ţinta multor atacuri, deşi el a afirmat cǎ nu are motive sǎ-şi retracteze declaraţiile, potrivit RFI România.
Intrucît Manuel Vals a declarat cǎ romii nu au vocaţia de a rǎmîne în Franţa, cu excepţia cîtorva familii, unii comentatori şi oameni politici, inclusiv din tabǎra stîngii, îi reproşeazǎ ministrului de interne cǎ are vocaţia de a-şi diviza tabǎra politicǎ. Despre acest subiect scrie cotidianul Libération pe o paginǎ întreagǎ, cu menţiunea cǎ mai mulţi miniştri se declarǎ exasperaţi de atitudinea lui Manuel Valls. Nimeni nu este însǎ atît de naiv încît sǎ nu bǎnuiascǎ şi existenţa unor rivalitǎţi politice în sînul stîngii cînd un ministru precum Arnaud Montebourg afirmǎ cǎ Manuel Valls ar fi devenit „excesif” şi cǎ ar trebui sǎ-şi „corecteze” traiectoria ideologicǎ.
„Manuel Valls începe sǎ aibǎ o problemǎ de integrare în guvern”, pare sǎ fi spus unul din colegii sǎi în culise, cuvinte reluate de Libération.
Cotidianul Libération mai evocǎ un aspect, şi anume cǎ integrarea strǎinilor şi a imigranţilor este un domeniu care revine ministerului de interne. Cît a fost preşedinte Nicolas Sarkozy a existat un minister al imigraţiei şi al integrǎrii. In prezent, însǎ, aratǎ Libération, este oarecum contradictoriu faptul cǎ un minister care organizeazǎ expulzarea unor imigranţi se ocupǎ concomitent şi de integrarea lor…
Mai multe apeluri au fost lansate în direcţia preşedintelui François Hollande, inclusiv din partea unora dintre miniştri, pentru a interveni şi eventual a „corecta” de la nivelul şefului de stat modul în care acţioneazǎ ministrul de interne. Pentru moment, însǎ, şeful statului nu l-a dezavuat pe Manuel Valls, probabil din dorinţa de a nu adînci diviziunile în sînul familiei socialiste.
Intr-un mod care nu suprinde pe cunoscǎtorii culiselor politice, cotidianul de dreapta Le Figaro îl apǎrǎ pe Manuel Valls. Nu este oricum un secret faptul cǎ ministrul de interne este cel mai popular membru al guvernului în tabǎra dreptei. Ziarul conservator publicǎ un interviu cu un fost primar comunist, André Gerin, care considerǎ cǎ în nici un caz nu trebuie transformat Manuel Valls într-un „ţap ispǎşitor”. Iatǎ ce spune André Gerin, omul care a fost printre altele la originea legii privind interzicerea voalului integral (burka) în Franţa: „Putem critica în continuare declaraţiile lui Valls. Asociaţiile pot susţine sus şi tare cǎ aceste declaraţii reprezintǎ un scandal. Dar ce face guvernul condus de Jean-Marc Ayrault? Ce face preşedintele Republicii? Ce face Europa?”
Ca fost primar, timp de 24 de ani, ca fost deputat timp de 19 ani, André Gérin aratǎ cǎ pe „teren” problema romilor se pune în alţi termeni decît la nivelul dezbaterilor. El considerǎ cǎ primarii şi responsabilii locali sunt lǎsaţi deseori singuri şi fǎrǎ sprijin în faţa unor probleme insurmontabile. Citez în continuare din declaraţiile sale: „Primul ministru ar trebui sǎ preia dosarul şi sǎ spunǎ în mod clar cǎ taberele ilegale sunt insuportabile pentru locuitorii din localitǎţile respective precum şi pentru romii înşişi.”
Fostul om de teren împǎrtǎşeşte de altfel viziunea lui Manuel Valls şi mai spune: „Efectiv, romii nu au în mod cert vocaţia de a rǎmîne aici. Condiţiile lor de viaţǎ în prezent nu sunt decente şi ei divin prada traficanţilor şi a mafiilor. Problema trebuie abordatǎ frontal iar discuţiile trebuie efectiv sǎ ajungǎ la un rezultat cu România şi cu Bulgaria în sînul Uniunii Europene.”
Cotidianul Le Monde rezervǎ şi el aproape o paginǎ unui subiect legat de romi dar mai degrabǎ de modul în care el riscǎ sǎ marcheze negativ alegerile europene de anul viitor. Pe fondul acestei incapacitǎţi a Europei de a se implica eficient într-un proces durabil de integrare a romilor, curentele anti-europene riscǎ sǎ cîştige teren. Cotidianul de dupǎ amiazǎ mai aminteşte cǎ actuala arhitecturǎ a Europei, cu spaţiul ei de liberǎ circulaţie, a fost conceputǎ într-o perioadǎ de creştere economicǎ şi de optimism, cînd şomajul nu era un coşmar şi nici austeritatea la ordinea zilei. Ori, problema romilor revine dupǎ cîţiva ani de crizǎ economicǎ dar şi de crizǎ instituţionalǎ în sînul Uniunii Europene.
Potrivit ziarului Le Monde, Bruxelles-ul se vede din nou obligat sǎ aminteascǎ Franţei cǎ trebuie sǎ respecte tratatele legate de libera circulaţie. Dar pentru moment Comisia Europeanǎ nu considerǎ cǎ are motive sǎ protesteze împotriva evacuǎrilor de tabere ilegale, atîta vreme cît operaţiunile sunt realizate „în condiţii demne” şi nu sunt bazate pe vreo „discriminare”.
