Preşedintele Traian Băsescu a făcut declaraţii de presă la Palatul Cotroceni despre proiectul de revizuire a Constituţiei, amintind, printre altele, faptul că angajarea răspunderii Guvernului se va putea face o singură dată pe sesiune parlamentară.Conferinţa are rolul să vă dea posibilitatea să puneţi întrebări legate de proiectul de revizuire a Constituţiei. Voi puncta câteva elemente interesante. Cu siguranţă, în zilele următoare, şi eu şi consilierul prezidenţial va fi la dispoziţia jurnaliştilor pentru clarificări.
Vreau să ştiţi circuitul proiectul. Proiectul trebuie să primească un aviz de la Consiliul legislativ. Astăzi a fost depus. Nu am un termen. Cred că săptămâna viitoare am putea avea avizul. Proiectul va merge la CCR pentru zece zile, tot pentru aviz. Apoi, către Parlament. Preconizez că voi fi în măsură să transmit proiectul la Parlament înainte de vacanţa de vară, undeva între 20 şi 30 iunie.
Voi transmite şi partidelor proiectul pentru a fi informaţi. Voi merge şi în Parlament.
Mizez pe responsaibilitatea Parlamentului. Principalul motiv de modificare a Constituţiei este legat de referendumul pentru modificare structurii parlamentului. Este o chestiune de respectare, pentru Parlament, a suveranităţii poporului. Referendumul este consultativ ca formă.
De asemeni, dacă sunt observaţii legate de timp. În 2003, revizuirea s-a făcut în circa şase luni. Noi mai avem un an, până în 2012, când ar trebui să o validăm.
Revizuirea Constituţiei nu vizează regimul ordonanţelor de urgenţă. Am încercat să facem acest lucru. Deşi art 15. din Constituţie este foarte bine scris, încercarea de a intra în detalii, când să se poate emite OUG, ne-a dus la intenţia de a renunţa pentru că ar fi fost o listă foarte lungă de situaţii. Am ajuns la concluzia că sinura modalitate de reglemntare a emiterii OUG trebuie să fie descrisă într-o lege organică pentru a limita numărul OUG.
Mandatul meu nu e vizat de această revizuire a Constituţiei. Eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale unei noi Constituţii. Propunerile pleacă de la rezultatul referendumului, de la experienţa a aproape două mandate şi dorinţa de a corecta ceea ce e neclar şi de la faptul că avem o Constituţie care viza o fază premergătoare intrării României în UE.
Prin noile prevederi, orice lege trebuie să aibă două lecturi, după care se dă votul final. În situaţii de lege în regim de urgenţă, prin votul majorităţii parlamentare se poate scurta termenul de 30 de zile. Aceasta a fost soluţia pentru a elimina tentaţia Guvernului de a da OUG.
La art. 85 e o prevedere care corectează întâmplări din mandatul meu: remanierea miniştrilor.
La art 114 am introdus prevederea că angajarea răspunderii Guvernului se poate face o singură dată pe sesiunea parlamentară, pe o singură lege, cu excepţia bugetului de stat şi a asigurărilor sociale. Motivul: pentru a se evita abuzul de asumări de răspundere şi de diminuare a rolului Parlamentului de a dezbate legile.
În art 95, am încercat o echilibrare a raportului dintre Parlament şi preşedinte, în problema suspendării. Modul cum s-a aplicat dreptul de suspendare a preşedintelui de către Parlamentul României în legislatura trecută a fost un abuz. Pentru a se preveni abuzul de putere, în acest articol am introdus avizul obligatoriu. Hotărârea Parlamentului trebuie să primească un aviz de la CCR prin care să se spună că preşedintele a încălcat grav Constituţia. În felul acesta, se previne abuzul. Sunt chestiuni ale stabilităţii statului, nu ale preşedintelui.
La art. 103, propun instituirea unui termen de 10 zile pentru ca Parlamentul să se pronunţe asupra formării unui nou Guvern. Ceea ce eu propun Parlamentului este să se pronunţe în maxim 10 zile, iar dacă nu se pronunţă, Guvernul se consideră automat căzut şi preşedintele consultă partidele şi face o nouă nominalizare.
La art. 109, am eliminat descrierea procedurii de răspundere penală a membrilor Guvernului. Trebuie o lege care îi tratează egal şi pe unii şi pe alţii.
La art. 72, percheziţia sau arestarea parlamentarilor care nu au legătură cu voturile se poate face numai de Parchetul de pe lângă ÎCCJ. În afară de imunitatea pentru activitatea parlamentară, nu mai e nevoie de un aviz al Parlamentului.
Art.89, reducerea intervalului de timp după care se poate dizolva Parlamentul. Nu mai e nevoie de parcursul celor 60 de zile. Aceste prevederi stabilesc un mecanism care nu lasă ţara în situaţii prelungite de criză politică.
În momentul de faţă, judecătorii nu pot fi traşi la răspundere decât pentru neglijenţă în hotărârile pe care le-au luat şi pentru rea-credinţă, ori hotărârile sunt foarte greu de analizat. Justiţia trebuie şi ea să se supună Constituţiei.
În ceea ce priveşte CSM, am introdus câteva elemente care lărgesc independenţa justiţiei şi o fac mai transparentă. Se măreşte numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM de la 2 la 6. Votul în CSM nu poate fi decât deschis, nu văd de ce n-am şti când este sancţionat sau nesancţionat un magistrat, cine a votat pentru sau împotriva sancţionării lui. CSM este obligat să motiveze deciziile şi să le facă publice. Preşedintele nu mai este membru CSM. Propunerea este 5 procurori, 5 jud şi 6 reprez ai societăţii civile. Societatea este singura care poate controla justiţia.
Art. 138 este modificarea impusă de statutul nostru de membri ai NATO şi UE.
Propun adaptarea la realităţile economice ale următorilor 10 ani. Criza economică şi perspectivele ei, precum şi impasul datoriei publice la care au ajuns guvernele ne obligă la a introduce măsuri constituţionale. E un articol nou, articolul 138.9. Sunt 3 prevederi: deficitul bugetului de stat consolidat nu poate depăşi 3%, dar şi orice deficit de la 0 până la 3% nu poate fi realizat decât dacă sunt obţinuţi bani pentru investiţii. Dacă împrumutăm bani, să fie pentru dezvoltare, nu pentru salarii. A nu avea grijă pentru ce urmează să se întâmple peste 10 ani ar fi o greşeală. Datoria publică să nu poată depăşi 60% din PIB, cu aprobarea Parlamentului să se poată depăşi, dar numai în situaţii excepţionale, de calamităţi.
Propun includerea actelor care privesc politicile fiscale în sfera actelor excluse controlului judecătoresc. Nu instanţele pot să spună dacă creşterea TVA sau a CAS a fost corectă. Fiscalitatea este o problemă strică a Parlamentului şi Guvernului.
Art 23, reţinerea să nu poată depăşi 48 de ori, nu 24 de ore.
Art. 44 elimină din Constituţie prezumpţia caracterului licit a dobândirii averii.
Cred că preşedintele trebuie să aibă o oarecare stabilitate.
Întrebat dacă viitorul premier ar trebui să-l consulte pe preşedinte în cazul în care se pregăteşte o remaniere: Trebuie să mă consulte, acum trebuie să mă consulte pentru că altfel nu emit decretul.
Propun o finanţare sănătoasă a statului, caut să tai ce am văzut în experianţa politică, demagogia politicieniulor când au distrus toate bugetele dinainte de alegeri.
Mandatul fiecăruia merge pe legea pe care a fost ales. Fie că e al preşedintelui, că e al parlamentului. Asta e interpretarea mea, vom vedea ce zice Curtea Constituţională.
Întrebat dacă va promulga legea alegerilor primarilor dintr-un singur tur: S-o primesc, să văd despre ce e vorba. Poate fi şi mai bun, poate fi şi mai rău. Eu sunt un adept al alegerilor parlamentare prin vot uninominal într-unul sau două tururi. N-aş putea să spun că aici da, dar dincolo nu. În opinia mea, o astfel de soluţie diminuează politizarea funcţiei de primar prin faptul că în turul doi se fac alianţe. Am experianţa faptului că am câştigat alegerile la Primăria Capitalei în turul doi. Am avut şi experianţa în care am câştigat din primul tur şi am fost un primar liber, fără condiţionalităţi. Pentru că, după turul doi, toţi încep să ceară: vreau un director la Grădina Zoologică… E de discutat cât de democratic este. Ce exclud este ca sistemul de vot într-un singur tur să se extindă şi la preşedinte.
Preşedintele Traian Băsescu a trimis miercuri spre avizare Consiliului Legislativ proiectul legii de revizuire a Constituţiei. După primirea avizului, proiectul va fi trimis Curţii Constituţionale şi apoi Parlamentului.
