2026 aduce cel mai scump Paște din ultimul deceniu

Clujenii vor avea parte de cel mai scump Paște din ultimul deceniu. Și aceasta pentru că unii comercianți au scumpit produsele cu mai mult decât suma dintre rata inflației și rata cu care a crescut TVA-ul. Însă, în termeni reali, economiștii spun că nu este vorba de o scumpire tragică, pentru că ar fi vorba de procente cuprinse între 3 și 5 la sută.

Mulți dintre clujeni au remarcat deja faptul că atât produsele pe care le cumpără în postul Paștelui, cât și cele pe care le vor pentru masa de Paște s-au scumpit. În privința trufandalelor produse în sere, acestea sunt mai scumpe deoarece și iarna a fost mai lungă și mai grea decât de obicei, iar costurile cu întreținerea și încălzirea serelor au crescut. În plus, din cauza recesiunii, unii dintre comercianți s-au confruntat cu scăderi ale vânzărilor, pentru că s-a redus puterea de cumpărare a românilor. De aceea, unii au încercat să compenseze cu unele creșteri de prețuri. În cazul micilor magazine, nu este vorba de un profit mai mare, ci de supraviețuire.

Economiștii de la Universitatea Babeș-Bolyai spun că nu vor exista scumpiri spectaculoase, pentru că cei care vor recurge la o asemenea măsură vor rămâne cu marfa nevândută. Deocamdată, pe lângă trufandale și produse de post, s-a scumpit și carnea de miel. Un kilogram de carcasă este vândut cu prețuri cuprinse între 50 și 70 de lei, în timp ce organele și capul sunt vândute cu prețuri cuprinse între 25 și 40 de lei. Însă există și perspectiva scăderii prețurilor la carnea de miel. Din cauza războiului din Orient, unele exporturi de ovine spre statele din zona Golfului sunt puse sub semnul întrebării, astfel că unii crescători de oi ar putea să scadă prețurile, ca să scape mai repede de marfă.

Creșterea generală a prețurilor este alimentată de inflație. Economia României a parcurs în ultimii cinci ani un veritabil „roller-coaster” al prețurilor. Dacă la începutul anului 2021 inflația era o variabilă predictibilă, perioada care a urmat a forțat Banca Națională a României (BNR) și gospodăriile populației să se adapteze unei realități economice marcate de șocuri externe și recalibrări dureroase ale puterii de cumpărare.

2021–2022: Scânteia energiei și șocul post-pandemic

Inflația a început să dea semne de neliniște la jumătatea anului 2021, alimentată inițial de creșterea prețurilor la energie și de blocajele din lanțurile globale de aprovizionare.

• Liberalizarea pieței energetice: România a resimțit acut scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice, factori care s-au propagat rapid în toate produsele de consum.

• Efectul de bază: După consumul reprimat din timpul pandemiei, cererea a explodat și a depășit capacitatea de ofertă, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe prețurile de la raft.

2022–2023: Vârful istoric și „inflația importată”

Anul 2022 a adus cel mai dificil test pentru stabilitatea prețurilor din ultimele două decenii. Conflictul din Ucraina a exacerbat criza energetică și a lovit direct în prețurile alimentelor de bază și ale îngrășămintelor.

1. Recordul de două cifre: În toamna anului 2022, inflația a depășit pragul de 16%, un nivel record care a măcinat economiile populației.

2. Măsurile de plafonare: Guvernul a intervenit prin scheme de compensare a prețurilor la energie, fără de care inflația ar fi putut atinge cote și mai alarmante. BNR a reacționat prin creșterea succesivă a dobânzii cheie pentru a frâna consumul.

2024–2025: Dezinflația lentă și rezistența serviciilor

Procesul de scădere a inflației (dezinflația) s-a dovedit a fi mult mai anevoios decât anticipaseră specialiștii. Deși prețurile energiei s-au stabilizat, o nouă componentă a preluat ștafeta scumpirilor: sectorul serviciilor.

• Presiunea salarială: Creșterile succesive ale salariului minim și deficitul de forță de muncă au forțat firmele să transfere costurile salariale în prețul final al serviciilor.

• Componenta fiscală: Modificările de taxe și accize implementate la începutul anului 2024 au adus mici șocuri inflaționiste temporare, încetinind drumul către ținta BNR de 2,5% (±1 punct procentual).

Indicatorii deceniului: Evoluția puterii de cumpărare

Analiza ultimilor cinci ani arată o corelație strânsă între prețul materiilor prime și coșul zilnic de cumpărături al românilor.

2026: Spre o nouă stabilitate?

În martie 2026, România pare să fi lăsat în urmă perioada critică a inflației de două cifre. Totuși, prețurile nu au scăzut, ci doar cresc într-un ritm mult mai lent. Consumatorii au rămas cu un nivel al prețurilor structural mai ridicat decât în 2021, ceea ce a dus la o schimbare a comportamentului de consum – orientarea către produse de tip „private label” și o atenție sporită la oferte.

Via Cluj TV: Licitația pentru Centura Metropolitană va fi reluată în 19 martie