Restaurantele din Cluj își adaptează meniurile pentru studenții care au început deja să revină în oraș. Unii dintre studenți au avut restanțe, alții au venit pentru a se caza. În total, este vorba de zeci de mii de tineri care revin în Cluj-Napoca și care pot fi deserviți doar parțial de cantinele universităților. Unii dintre studenți mănâncă în restaurantele Primăriei Cluj-Napoca, iar alții în restaurante private.
Foarte multe dintre restaurantele din Cluj au început să pregătească meniuri fixe pentru studenți. Este vorba de mâncare cu prețuri mai mici, în care proprietarii de restaurante câștigă din volumele mari de vânzări. Studenții sunt mulțumiți de ofertele pregătite. Alții preferă restaurantele exotice.
Prețuri foarte bune au și cantinele universităților. În general, studenții pot servi masa de prânz pentru mai puțin de 20 de lei. La restaurantul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, rețetele sunt gândite de specialiști în nutriție, spune rectorul universității, Anca Buzoianu.
În Cluj-Napoca, există aproximativ 100.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi. În ultimii 20 de ani, Cluj-Napoca și-a consolidat statutul de principal capitală academică a Transilvaniei și de al doilea mare centru universitar din România. Dintr-un oraș universitar tradițional, Clujul a devenit un hub regional de inovare, cercetare și tehnologie, în care numărul și profilul studenților au trecut prin transformări structurale profunde: de la boom-ul cantitativ din anii 2000 la o selecție tot mai riguroasă, marcată de o puternică internaționalizare.
Dacă în urmă cu două decenii accentul cădea pe absorbția masivă de absolvenți de liceu din generațiile numeroase ale anilor 1980, astăzi dinamica este dictată de calitatea programelor, de atractivitatea sectoarelor IT și de medicină, precum și de numărul tot mai mare de studenți străini.
Dinamica populației studențești în Cluj-Napoca
| Perioadă / An | Număr estimat de studenți (Toate universitățile) | Caracteristici principale ale etapei |
| 2006–2009 | ~100.000 – 120.000 | Vârful demografic; boom al înscrierilor la taxe și forme la distanță (ID); expansiune cantitativă |
| 2010–2015 | ~80.000 – 85.000 | Trecerea la sistemul Bologna; declin demografic național; scăderea ponderii învățământului la distanță |
| 2016–2020 | ~70.000 – 75.000 | Stabilizarea efectivelor; explozia domeniilor IT, Drept și Medicină; creșterea numărului de studenți străini |
| 2021–2026 | ~80.000 – 85.000 | Revigorare prin masterate/doctorate; aflux masiv de studenți internaționali; consolidare pe calitate |
Mutațiile majore din ultimele două decenii
Evoluția comunității universitare clujene a fost marcată de trei tendințe majore:
-
De la cantitate la calitatea selecției: Anii 2006–2008 au reprezentat perioada cu cea mai numeroasă populație studențească din istoria orașului, în care a fost depășit pragul de 100.000 de tineri. Ulterior, rigoarea criteriilor de acreditare, introducerea examenelor de admitere și scăderea demografică au redus efectivele la un nivel sustenabil, dar a crescut însă considerabil valoarea academică a absolvenților.
-
Explozia comunității internaționale: Clujul a devenit un magnet pentru tinerii din afara țării. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” (UMF), alături de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), Universitatea Tehnică (UTCN), USAMV, UAD și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, atrag mii de studenți din Franța, Germania, Israel, Italia, dar și din spațiul non-UE, datorită liniilor de studiu în limbi străine (franceză, engleză, germană, maghiară).
-
Alinierea la cerințele pieței muncii: Dezvoltarea accelerată a sectorului IT, a industriei farmaceutice și a serviciilor financiare din Cluj-Napoca a schimbat opțiunile de carieră. Facultățile de Matematică-Informatică, Calculatoare, Medicină și Economie au înregistrat concurențe record, în timp ce universitățile au creat parteneriate directe cu marile companii din oraș.
Impactul economic și urban al studenților
Efectivul de peste 80.000 de studenți continuă să reprezinte peste 20% din populația stabilă a municipiului Cluj-Napoca, cu un rol decisiv în dinamica socio-economică a orașului:
-
Piața imobiliară și campusurile: Cererea uriașă de chiriți a transformat cartiere precum Hasdeu, Observator, Mărăști sau Gheorgheni în poli de locuire studențească.
-
Consumul și viața culturală: Studenții constituie motorul principal al industriei ospitalității (HoReCa), al vieții de noapte și al marilor evenimente culturale (TIFF, Untld, Electric Castle), care mențin Clujul în topul celor mai tinere și vibrante orașe din Europa Centrală și de Est.
Evoluția ultimilor 20 de ani arată că Universitatea clujeană nu doar că a rezistat provocărilor demografice, dar s-a transformat dintr-un furnizor de diplome într-un hub internațional de cunoaștere și inovare.
