Muncitorii străini sunt tot mai des întâlniți pe piața muncii din Cluj. Cei mai mulți dintre ei provin din Asia. Din Nepal provine aproximativ un sfert din totalul muncitorilor străini angajați la Cluj.
În județul Cluj există înregistrați oficial peste 16.000 de cetățeni străini din afara Uniunii Europene. Unii dintre ei sunt studenți, iar alții sunt angajați sau antreprenori. Muncitorii străini au o prezență vizibilă în domenii precum construcțiile, livrările, domeniul HoReCa sau în cel medical. Dacă muncitorii din Nepal, India sau Sri Lanka sunt o prezență obișnuită de mulți ani în marile orașe, în ultima perioadă au început să fie prezenți și în mediul rural. De exemplu, în Răchițele, satul natal al primarului Clujului, Emil Boc, există o singură brutărie, care are angajați egipteni. Prezența muncitorilor străini este necesară, spune omul de afaceri Vasile Vita.
Legislația referitoare la muncitorii străini ar trebui modificată pentru a oferi condiții mai ușoare vorbitorilor de limba română, crede avocatul clujean Romulus Luca. El spune că aceștia se integrează mai ușor în firmele românești.
În Cluj-Napoca există, de asemenea, mii de muncitori cu dublă cetățenie. Foarte mulți basarabeni obțin cetățenia română și ies din evidențele oficiale. Ei sunt medici foarte apreciați, profesori, antreprenori sau oameni de cultură. De asemenea, nu se află în evidențele oficiale referitoare la străini românii născuți în Diaspora, care, în mod automat, sunt și cetățeni români.
În ultimii 20 de ani, piața muncii din România a parcurs o transformare fără precedent, în care a trecut de la statutul de exportator net de resursă umană spre cel de destinație majoră pentru sute de mii de lucrători din afara spațiului Uniunii Europene. Dacă la mijlocul anilor 2000 contingentul anual de muncitori străini aprobat de Guvern abia număra câteva mii de persoane, în ultimii ani aprobările oficiale s-au menținut la praguri record de 90.000–100.000 de avize de muncă anuale.
Exodul a milioane de români către piețele din Europa de Vest (Italia, Spania, Marea Britanie, Germania) a creat un deficit cronic de personal în sectoare-cheie ale economiei naționale, forțând angajatorii locali să caute soluții de salvare în Asia de Sud și Sud-Est.
Dinamica contingentelor aprobate de Guvern în ultimii 20 de ani
Trecerea de la contingente simbolice la importul de masă al forței de muncă este ilustrată de evoluția deciziilor guvernamentale privind lucrătorii nou-admiși:
| Perioadă / An | Contingent anual aprobat (Avize de muncă nou-admise) | Principalele surse de recrutare & Context macroeconomic |
| 2006–2010 | ~3.000 – 8.000 lucrători/an | Turcia, China, Republica Moldova; integrarea în UE și primele deficits locale |
| 2011–2016 | ~5.500 – 5.000 lucrători/an | Perioadă post-criză financiară; contingent redus menținut de cererea moderată |
| 2017–2019 | ~8.500 $\rightarrow$ 30.000 lucrători/an | Accelerarea deficitului de personal; primele recrutări masive din Vietnam și Nepal |
| 2020–2021 | 30.000 $\rightarrow$ 50.000 lucrători/an | Perturbări din pandemie compensate de cererea mare în construcții și livrări |
| 2022–2025 | 100.000 lucrători/an (record istoric) | Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh; acoperirea deficitului în toate sectoarele |
| 2026 | 90.000 lucrători/an | Ajustarea pieței și consolidarea cadrului de integrare a străinilor |
Factorii declanșatori ai exodului invers pe piața muncii
Traseul ultimilor două decenii a fost configurat de mai mulți piloni economici și sociali:
-
Deficitul demografic și emigrația masivă: Plecarea a peste 3-4 milioane de cetățeni români în străinătate după aderarea la UE din 2007 a lăsat goluri adânci pe piața internă a muncii, în special în muncile necalificate sau de calificare medie.
-
Expansionismul în construcții și infrastructură: Șantierele mari de infrastructură rutieră, ansamblurile imobiliare și proiectele comerciale din marile poli urbani (București, Cluj, Timișoara, Brașov) au devenit principalii consumatori de forță de muncă străină.
-
Sectorul serviciilor și al livrărilor: Dezvoltarea accelerată a serviciilor de curierat, aplicațiilor de ride-sharing/food delivery, Horeca și comerțului a transformat prezența lucrătorilor asiatici dintr-o excepție într-o realitate cotidiană a orașelor românești.
Provocările curente: De la avize eliberate la stocul real de lucrători
Deși în ultimii ani au fost emise sute de mii de avize de muncă, datele de la Inspectoratul General pentru Imigrări arată că numărul de muncitori străini activi cu acte în regulă rămași pe teritoriul României se situează în jurul pragului de 140.000 – 150.000 de persoane.
Această diferență evidențiază o serie de dificultăți structurale:
-
Fenomenul tranzitului spre spațiul Schengen: O parte semnificativă din muncitorii sosiți în România folosesc avizele de muncă drept rampă de lansare pentru a migra ilegal către țări din vestul Europei.
-
Birocrația și timpii de procesare: Progresele privind procesarea vizelor la ambasadele din Asia au rămas un punct sensibil pentru companiile românești, forțate să aștepte adesea între 6 și 9 luni pentru aducerea unui angajat.
-
Integrarea socio-culturală: Muncitorii proveniți din culturi îndepărtate (Nepal, Sri Lanka, India) întâmpină bariere lingvistice și de adaptare, impunând măsuri mai ferme din partea statului și angajatorilor pentru sprijinirea integrării comunitare.
Transformarea ultimilor 20 de ani arată că România a devenit o piață a muncii pe deplin integrată în circuitele migrației internaționale, unde forța de muncă străină nu mai reprezintă o soluție temporară, ci o componentă structurală indispensabilă pentru susținerea creșterii economice.
Peste 4 000 de voluntari au curățat județul Cluj de Ziua Curățeniei Naționale
