Economia socială este un subiect tot mai promovat în România. Întreprinderile sociale reprezintă, de multe ori, șansa de a dezvolta afaceri bazate pe valori și principii. Subiectul economiei sociale a fost dezbătut la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în cadrul unei conferințe care a reunit autorități publice, societatea civilă și zeci de antreprenori sociali din România și din Republica Moldova. Evenimentul este organizat la inițiativa și cu sprijinul European Business Association și AJOFM Cluj.
Armonizarea legislației din domeniul economiei sociale cu cea din domeniul ocupării forței de muncă a generat un interes foarte mare din partea mediului de afaceri din Cluj. Potrivit reprezentanților Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, în Cluj există 451 de de proiecte de economie socială. Acestea sunt fie asociații, fie societăți comerciale care reinviestesc în scop social 90 la sută din profit. Astfel de întreprinderi sociale activează în domenii precum serviciile medicale, HoReCa, sport, producție publicitară, însă există și muzee sau o fermă de măgărițe din satul Cara, comuna Cojocna. Subiectul economiei sociale generează coeziune în comunitate, spune Cristina Grigore, de la Fundația Părinți din România, care a creat serviciul gratuit de telemedinică Peditel.
Subiectul economiei sociale este unul important și în Republica Moldova, spune Mihaela Cîrnov de la Fundația Est-Europeană.
Potrivit studiilor, întreprinderile sociale generează direct opt la sută din PIB-ul Uniunii Europene. Impactul lor social este de aproximativ trei ori mai mare.
Economia socială reprezintă un model economic care combină activitatea comercială (vânzarea de bunuri sau servicii) cu o misiune socială. Spre deosebire de companiile clasice, al căror scop principal este maximizarea profitului pentru acționari, entitățile de economie socială reinvestesc cea mai mare parte a profitului în comunitate sau pentru rezolvarea unei probleme sociale, potrivit Via Cluj TV.
Principiile de bază ale economiei sociale
-
Prioritate pentru oameni: Misiunea socială și bunăstarea comunității sunt mai importante decât profitul financiar.
-
Reinvestirea profitului: În România, cadrul legal obligă alocarea a cel puțin 90% din profit direct către scopul social sau rezervele statutare.
-
Echitate socială: Salarizarea este echitabilă (diferența dintre cel mai mare și cel mai mic salariu din unitate nu poate depăși raportul de 1 la 8).
-
Guvernanță democratică: Deciziile se iau pe principiul participării și transparenței.
Cum este aplicată economia socială în România
În România, domeniul este reglementat de Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Legea definește două statuturi juridice atestate de agențiile de ocupare a forței de muncă (AJOFM):
-
Întreprindere Socială (ÎS): Orice persoană juridică de drept privat (ONG, cooperativă, SRL etc.) care respectă criteriile legale și reinvestește minim 90% din profit.
-
Întreprindere Socială de Inserție (ÎSI): Formă specială care își asumă integrarea pe piața muncii a persoanelor din grupuri vulnerabile. Pentru a primi Marca Socială, cel puțin 30% din angajați trebuie să aparțină acestor grupuri (persoane cu dizabilități, mame singure, tineri din sistemul de protecție, persoane fără adăpost etc.).
Forme organizatorice și exemple din România
| Formă de organizare | Mod de funcționare | Exemple cunoscute |
| Întreprinderi de inserție | Angajează și formează persoane vulnerabile. | Ateliere Fără Frontiere (reciclare IT/textil), MamaPan (brutărie artizanală), UtilDeco (tipografie), Coofeels (cafenea socială). |
| Asociații și Fundații | ONG-uri care desfășoară activități economice pentru susținerea cauzei. | Fundația Concordia (brutării/ateliere vocaționale). |
| Cooperative | Asocieri de mici producători pentru valorificarea resurselor. | Cooperative agricole locale sau cooperative meșteșugărești. |
| C.A.R.-uri | Case de Ajutor Reciproc (solidaritate financiară mutuală). | C.A.R. Pensionari sau Salariați. |
Majoritatea întreprinderilor sociale din România au fost înființate prin programe finanțate din fonduri europene (cum ar fi Programul Operațional Capital Uman), cu un rol crucial în dezvoltarea comunităților rurale și marginalizate.
