UBB

Arheologie culinara - istoricii au descoperit prima reteta tiparita a verzei a la Cluj

Autor: bianca.padurean din 21 mai 2019, Vizualizari: 1 161

Arheologie culinara - istoricii au descoperit prima reteta tiparita a verzei a  la ClujPagina de istorie de azi se opreşte asupra unui subiect…culinar. Una dintre cele mai faimoase reţete locale din România, varza à la Cluj, a fost descoperită într-o carte de bucate de acum 300 de ani. Cum şi ce mai găteau ardelenii din Evul Mediu, aflaţi din Pagina de istorie a RFI.


Totul a început de la o carte de bucate, păstrată într-un singur exemplar la Biblioteca Academiei, filiala Cluj. Istoricul şi traducătorul József Lukács a făcut ”arheologie culinară” când a tradus şi adaptat din maghiară ”Cărticica meseriei de bucătar”. Ea conţine cea mai veche reţetă de varză à la Cluj, cea mai veche reţetă de sarmale de la noi, dar şi cea mai veche reţetă de pâine. Primele reţete tipărite care s-au păstrat au apărut în anul 1695, însă istoricii au crezut că este opera unui bucătar rămas anonim. În urma cercetărilor istorice, a fost descoperit autorul adevărat al cărţii de bucate medivale, spune istoricul József Lukács.

 

”Până la apariţia acestei cărţi, lumea considera că este o operă a unui bucătar nespecificat care a oferit reţetele celebrului tipograf clujean Tótfalusi Kis Miklós. Acum am reuşit să dovedesc că această carte a fost scrisă de o doamnă preoteasă, Sofia Tofeus, era proteasă la Târgu-Mureş, era cunoştinţă foarte veche a tipografului, iar când tipograful a început să tipărească cărţi la Cluj a primit de la vechea cunoştinţă aceste reţete”, spune istoricul clujean.

 

 

Cartea care a apărut la editura Gastroart conţine sute de reţete de mâncăruri care pot fi gătite în orice gospodărie de mic burghez, care nu îşi permite să angajeze un bucătar. Felul în care mâncau ardelenii medievali aduce în lumină mai multe aspecte ale culturii, spune jurnalistul culinar Cosmin Dragomir.

 

”Mâncarea spune despre un popor mai multe lucruri decât toate tablourile pe care le-au pictat într-o perioadă, de la aranjamentul mesei, de la ceea ce puneau în mâncare, de la obiceiuri, de la cum mâncau, ce mâncau, cum se aranjau la masă, ce masă, ce fel de tacâmuri. Noi chiar suferim în povestea astea chiar la nivel de percepţie naţională. Întrebăm o mie de români şi o să vedem că spun că noi nu avem istorie, noi am luat totul, de parcă noi nu am fi mâncat aici. O carte ca aceasta, o carte eveniment, zic eu, arată că acum 300 şi de ani mâncam bine, că mâncam diferit. Există aceşti 50 de ani de comunism care au reuşit să ne şteargă din memorie orice”, a spus Cosmin Dragomir.

 

În zilele noastre, varza à la Cluj este gătită cu carne de porc, însă, aşa cum arată această carte de bucate de acum 300 de ani, varianta medievală era gătită cu carne de pui şi de raţă, iar ingredientele nu erau tocate, ci doar tăiate mai mărunt. Un alt element specific timpului este faptul că nicio reţetă nu are scrise cantităţile exacte de ingrediente care trebuie folosite. Rămânea ca talentul şi priceperea fiecărui bucătar să facă din fiecare masă, un succes. Secretul era să nu adauge sau să nu scoată nimic din reţeta aleasă.

dle templates freefilm online


Categoria: Social / Reportaj

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama