UBB


Pagina de istorie: Papa in Romania. Povestea catedralei Sfantul Iosif, inima catolicismului bucurestean

Autor: bianca.padurean din 15 ianuarie 2019, Vizualizari: 723

Pagina de istorie: Papa in Romania. Povestea catedralei Sfantul Iosif, inima catolicismului bucuresteanŞtirea că Papa Francisc va veni în România în perioada 31 mai - 2 iunie a făcut deja înconjorul ţării. Este pentru prima oară când un papă vine în România într-o vizită pastorală, pentru că, acum 20 de ani, Sfântul Ioan-Paul al II-lea, Papă al Romei, a venit în România într-o vizită ecumenică. Papa Francisc va vizita câteva locuri fundamentale pentru catolicismul românesc: Bucureştiul, Iaşiul, sanctuarul de la Şumuleu Ciuc şi Blajul. În această săptămână veţi putea descoperi istoria celor mai importante comunităţi catolice din aceste centre. În Bucureşti există comunităţi catolice de ambele rituri: latin şi bizantin. Azi vom vorbi despre istoria catedralei arhiepiscopale şi mitropolitane romano-catolice Sfântul Iosif, scrie RFI în Pagina de istorie.


Istoricii cred că creştinismului în România a început chiar în primul secol de după Cristos, prin convertirile realizate de Sfântul Apostol Andrei, care a predicat în cea mai nordică provincie a Imperiului Roman, Scythia Minor, Dobrogea de azi.

 

În primele secole, biserica românească depindea de Roma, după cum remarca preotul şi profesorul Ioan Bota.

 

Apoi, creştinismul românesc a îmbrăcat haină răsăriteană şi a adoptat slavona ca limbă liturgică, după ce o mare parte a teritoriului României de azi a fost încorporată în Imperiul Bulgar. Însă au continuat să existe şi români care au păstrat ritul latin de-a lungul istoriei. Aşa ar fi întemeietorii principatului Valahiei, Negru-Vodă şi însoţitorii săi veniţi din Transilvania.

 

Primul voievod al Valahiei care a devenit ortodox a fost Nicolae Alexandru. În Evul Mediu, la Severin, a fost creată o episcopie catolică în 1346, iar în 1381 a fost creată o alta, la Curtea de Argeş. În perioada 1610 - 1883, catolicii din Valahia au fost păstoriţi de episcopii de la Nicopole.

 

În anul 1873, episcopul italian de Nicopole, Igaţiu Paoli, a început ridicarea unei bazilici la Bucureşti, care a primit hramul Sfântului Iosif. Ignaţiu Paoli, care iubea România, a fost cel care, în 1881, l-a încoronat pe primul Rege al României: Carol I.

 

În 1883, Ignaţiu Paoli a fost ridicat la demnitatea de arhiepiscop al Ţării Româneşti, iar bazilica Sfântul Iosif a primit demnitatea de catedrală. Noua catedrală, lungă de 40 de metri şi lată de 22 de metri, a fost sfinţită în 1884. Mihail Kogălniceanu o considera atunci drept cel mai frumos edificiu religios din România. Arhitectul său era vienezul Friedrich von Schmidt.

 

Piatra pentru construirea catedralei a fost adusă din carierele de la Rusciuc, iar cărămizile au fost fabricate în Bucureşti. Altarul a fost realizat la Roma, din marmură de Carrara. Tâmplăria tavanului a fost executată în Braşov, iar vitraliile originale în München. Orga a fost realizată la Timişoara.

 

Citiţi mai multe pe RFI.ro.

dle templates freefilm online


Categoria: Spiritualitate

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama