www.AutoPieseonline24.ro

PS Florentin Crihalmeanu, ales presedinte de onoare al Asociatiei Cardinal Iuliu Hossu

Autor: Claudiu.Padurean din 5 ianuarie 2019, Vizualizari: 481

PS Florentin Crihalmeanu, ales presedinte de onoare al Asociatiei Cardinal Iuliu HossuPS Florentin Crihălmeanu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a fost ales preşedinte de onoare al Asociaţiei Cardinal Iuliu Hossu. Adunarea generală a asociaţiei, creată în toamna lui 2018, a avut loc chiar în palatul episcopal.


Asociaţia este condusă de Gelu Hossu, una dintre rudele colaterale ale cardinalului. De asemenea, din asociaţie mai fac parte o serie de rude ale lui Iuliu Hossu, iar asociaţia şi-a propus să promoveze memoria primului cardinal român, inclusiv prin organizarea de conferinţe, prin participarea la evenimente culturale şi prin editarea de diferite publicaţii.

 

Cine a fost Iuliu Hossu

 

Iuliu Hossu a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria românilor ardeleni. El a venit pe lume în anul 1885, într-o adevărată dinastie preoţească. Tatăl său era preot greco-catolic în Milaşul Mare, iar unchiul său, Vasile Hossu, era episcop român unit.

 

Iuliu Hossu a studiat la Reghin, Târgu-Mureş şi Blaj, iar în anul 1904 a fost trimis la Roma, pentru a studia la Colegiul De Propaganda Fide. În anul 1906 a devenit doctor în Filosofie, iar în 1910 a devenit doctor în Teologie. Tot în 1910 a fost sfinţit preot de către unchiul său, PS Vasile Hossu, la Roma.

 

Tânărul preot a revenit acasă, apoi a început să activeze în administraţia Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj, condusă de unchiul său. După izbucnirea Primului Război Mondial, Iuliu Hossu s-a hotărât să devină preot militar, pentru a alina suferinţele soldaţilor români din armata imperială austro-ungară. A ajuns, astfel, să se ocupe de asistenţa spirituală a răniţilor trataţi în spitalele din Viena, precum şi de cea a soldaţilor aflaţi în misiune în capitala imperială.

 

În anul 1917, Iuliu Hossu a devenit episcop român unit de Gherla. Scaunul episcopal rămăsese vacant ca urmare a decesului unchiului său, care fusese transferat de la Lugoj.

 

Din toamna anului 1918, PS Iuliu Hossu a început să se implice în organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, unde românii ardeleni au decis Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Tânărul episcop unit de Gherla a fost cel desemnat să vestească celor 100.000 de oameni strânşi la Alba Iulia Rezoluţiunea de Unire. Tot el a făcut parte din delegaţia de fruntaşi ardeleni care a fost trimisă la Bucureşti, să înmâneze MS Regelui Ferdinand I al României actele Unirii.

 

În perioada interbelică, Iuliu Hossu a fost decorat de Regele Ferdinand I. După adoptarea Constituţiei din 1923, el a devenit senator de drept. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost reorganizată, iar Eparhia de Gherla a primit sub jurisdicţie şi Clujul. Vaticanul a dăruit eparhiei biserica minoriţilor din centrul oraşului, iar Iuliu Hossu a transformat-o în noua sa catedrală. Tot la Cluj, el a cumpărat Palatul Episcopal şi a construit Academia Teologică.

 

În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial şi a ocupaţiei maghiare din Transilvania de Nord, Iuliu Hossu a rămas la Cluj şi a devenit unul dintre cei mai importanţi lideri ai românilor. A contribuit, de asemenea, la salvarea a numeroşi evrei, ameninţaţi cu deportarea în lagărele naziste ale morţii.

 

După război, Iuliu Hossu a continuat să se opună regimurilor dictatoriale, de aceea a ajuns în conflict cu puterea comunistă instalată la presiunile sovieticilor în 6 martie 1945. Comuniştii au distrus sistemul democratic românesc şi l-au alungat din ţară pe MS Regele Mihai I. În 1948, a urmat interzicerea Bisericii Greco-Catolice.

 

Ierarhii greco-catolici au fost arestaţi, iar comuniştii şi ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au făcut presiuni asupra lor pentru a trece la cultul ortodox. Toţi episcopii au rezistat. Lui Iuliu Hossu, deţinut în condiţii extrem de grele, i-au oferit demnitatea de mitropolit ortodox al Moldovei, dar Iuliu Hossu a refuzat cu cuvintele: ”Credinţa noastră este viaţa noastră!”.

 

În anul 1969, Iuliu Hossu a primit demnitatea de cardinal de la Papa Paul al VI-lea. Era primul român din istorie care devenea principe al Bisericii Catolice. Însă el a rămas cardinal in pectore, adică numit în secret, din cauza opresiunii la care era supusă Biserica sa. Primul cardinal român a murit la Bucureşti în 28 mai 1970. Iuliu Hossu şi ceilalţi şase episcopi greco-catolici morţi pentru credinţă în temniţele comuniste sunt obiectul unui proces de beatificare, aflat aproape de sfârşit. În acest an, speră greco-catolicii români, cei şapte episcopi martiri vor fi ridicaţi la cinstea altarelor.

dle templates freefilm online


Categoria: Spiritualitate

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama