www.AutoPieseonline24.ro

Preşedintele Academiei Române respinge ferm acuzaţiile de colaborare cu fosta Securitate

Autor: Claudiu.Padurean din 12 aprilie 2018, Vizualizari: 2 276

Preşedintele Academiei Române respinge ferm acuzaţiile de colaborare cu fosta SecuritateNoul preşedinte al Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, respinge ferm acuzaţiile potrivit cărora ar fi colaborat cu fosta Securitate. Numele său apare pe o listă alcătuită de Centrul de Informaţii Externe pe care se regăseau numele unor presupuşi colaboratori ai spionajului comunist. Este vorba de o listă alcătuită de aşa-numita ”Brigadă Antiemigraţie”. Lista a fost publicată de Revista 22. Acesta este singurul document care ar face referire la o prezumtivă colaborare între istoricul clujean şi fostele servicii secrete ale regimului comunist. Academicianul Ioan Aurel Pop menţionează că până şi pe lista Securităţii, în dreptul numelui său apare menţiunea ”nu”, de asemenea, arată că, înainte de 1989, nu a putut pleca în Occident pentru că securiştii nu îl considerau demn de încredere.


”Eu nu am semnat niciun acord de colaborare, cu nicio formă a Securităţii, interne sau externe. Dar, rugat de profesorul meu, academicianul Ştefan Pascu, fost rector al UBB, i-am predat, între anii 1985-1987, câteva articole de popularizare a istoriei noastre, „pentru o publicaţie a emigratiei române” (după cum mi-a spus). Mi-a şi adus apoi două numere dintr-o revistă apăruta în Germania. Chiar dacă aş fi vrut să refuz, nu puteam, pentru că era şeful meu de catedră şi conducătorul meu de doctorat. Pe de altă parte, a publica înainte de 1989 în străinătate era ceva aproape de neimaginat. Era important şi pentru raportarea activităţii de cercetare, iar posibilităţi de publicare (în afara propagandei de partid) erau infime. Profesorul Pascu era liber să călătorească şi am fost convins că, în calatoriile sale, fusese rugat să dea materiale de istorie... Cred că de aceea apar pe acea listă publicată în Revista 22. Un alt motiv nu există! De altfel, în dreptul numelui meu scrie NU!

 

Eu nu am fost lăsat înainte de 1989 să iau legătura cu emigraţia română, pentru că nu am putut călători decât în „lagărul socialist” (o dată la Budapesta, o dată la Moscova, o dată la Varna, vara, plecând de la Costineşti…). De asemenea, mi s-a refuzat cererea de a pleca să studiez la Munchen palografie latină. Primisem o bursă, dar Securitatea a refuzat, pe motiv că nu eram de încredere”, a declarat noul preşedinte al Academiei Române. 

 

În perioada anilor 1980, într-un efort de a capta bunăvoinţa Occidentului şi a emigranţilor români, autorităţile comuniste au finanţat mai multe publicaţii, în limbile română sau engleză, care aveau rolul de a-i convinge pe cei care trăiau în lumea liberă de faptul că Bucureştiul ar putea fi un interlocutor credibil pentru lumea liberă. Unele dintre aceste publicaţii aveau caracter cultural, altele economic, iar altele erau simple broşuri de propagandă. Chiar dacă Securitatea dădea ”bun de tipar” pentru apariţia acestor publicaţii, acest lucru nu însemna faptul că toţi membrii echipei editoriale sau colaboratorii lor fuseseră recrutaţi de serviciile secrete comuniste. Sistemul era folosit de Securitate şi pentru a controla articolele apărute în presa scrisă din ţară sau materialele difuzate de posturile româneşti de radio şi televiziune. 

 

Ofensiva diplomatică a autorităţilor comuniste a dat anumite rezultate, cum ar fi vizita în România a lui George Bush, pe atunci vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii. El s-a aflat la Bucureşti în 18 şi 19 septembrie 1983. 

dle templates freefilm online


Categoria: Eveniment

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama