Zi: 6 iulie 2010

Fostul jucător al lui Dinamo Bucureşti, Silviu Izvoranu, a semnat un contract pe trei ani cu Universitatea Cluj

Prof. Yvan Allaire (foto), actualmente Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Guvernanţa Instituţiilor Publice şi Private (IGOPP), Canada, deconspiră adevăratele intenţii al firmei Roşia Montană Gold Corporation, în articolul apărut pe ziuaonline.ro.Yvan Allaire şi-a luat doctoratul în filozofie la Massachusetts Institut of Technology, SUA) şi este Profesor Emerit de Strategie (UQAM), Profesor Adjunct (HEC Montreal), membru al Societăţii Regale din Canada şi consilier al unor mari firme canadiene. A intervenit în cadrul sesiunii „Regândirea valorilor în lumea de după criză” la reuniunea din ianuarie 2010 a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia.”În calitate de observator canadian al dezbaterii cu privire la proiectul de exploatare a zăcământului aurifer de la Roșia Montană din România am fost surprins de faptul că promotorul acestui proiect, firma Gabriel Resources este prezentat tot timpul ca fiind o companie canadiană. Am examinat documente oficiale publice pentru a stabili, parafrazându-l pe Butch Cassidy când vorbeşte cu Sundance Kid, (Cine sunt băieţii ăştia?)” În primul rând, cine deţine acţiunile care asigură controlul asupra firmei Roşia Montană Gold Corporation, înfiinţată cu scopul exploatării rezervelor de aur de la Roşia Montană? Structura corporativă creată pentru proiectul Roşia Montană este prezentată în figura de mai jos, preluată din raportul anual prezentat pe 11 martie 2010 de Gabriel Resources:Se impune o primă observaţie: Gabriel Resources și-a creat structura acţionariatului astfel încât să minimizeze şi impozitul global pe profit, şi impozitele diverşilor investitori. Insula Jersey, Ţările de Jos, Barbados şi teritoriul Yukon din Canada sunt, toate, jurisdicţii foarte îngăduitoare din punct de vedere fiscal, atât pentru persoanele fizice cât şi pentru companii. Banii generaţi de acest proiect se vor îndrepta spre investitorii din una sau alta dintre aceste jurisdicţii, în funcţie de ceea ce este mai favorabil sub raportul nivelului de impozitare.Din punct de vedere legal, Roşia Montană Gold Corporation, firma creată special pentru acest proiect, este de fapt controlată (80,46 %) de o companie situată în Jersey, și anume compania Gabriel Resources Ltd. Guvernul român deţine 19,31 %, prin intermediul Minvest SA, iar o firmă privată românească, Foricon SA, deţine 0,23 %. Motivele participării acestei firme private la capitalul acestui proiect nu sunt clare.

Interviu realizat cu Rareş Ungureanu (foto), om de afaceri, manager de sisteme informatice, Yellowknife, Canada, apărut în publicaţiile AS şi pe cotidianul.ro.Potrivit ziarului „Toronto Star”, 60% din numărul total al companiilor miniere din întreaga lume sunt înregistrate în Canada (1.373 de unităţi). Cu toate manipulările „spălătorilor de imagine”, care sunt lobbyiştii acestor companii (193 de societăţi de lobby!), 30 dintre ţările lumii, alături de Organizaţia Naţiunilor Unite, au acuzat deja companiile canadiene de încălcarea drepturilor omului, crime, genocid şi implicarea în războaie civile. Din păcate, statul canadian nu are încă nici o lege care să reglementeze activitatea acestor „ambasadori negri” ai respectabilei şi uriaşei ţări de peste Ocean. Totuşi, o speranţă vine de la Parlamentul Federal al Canadei, care a introdus în dezbatere, în ciuda opoziţiei feroce a megacompaniilor, Legea C-300, tocmai instrumentul care va permite autorităţilor să controleze activitatea mineritului canadian de peste mări. Despre aspectele scandaloase ale companiilor cu cea mai primitivă mentalitate din lumea afacerilor ne vorbeşte fostul nostru compatriot, plecat din ţară în 1996, Rareş Ungureanu din Yellowknife, Teritoriile de Nord-Vest, informatician, consultant şi designer de Tehnologia Informaţiei pentru autorităţile provinciale şi federale canadiene.

În aceste zile presa rusă a luat în colimator statul ucrainean, semn că au apărut nişte discrepanţe în raporturile ruso-ucrainene legate de vreun diferend lingvistic sau economic.